Îngrășământ pentru sol. Ce putem face cu iarba uscată în loc să îi dăm foc

În ultimele luni, Republica Moldova este cuprinsă de incendii mari de vegetație uscată. După ce a început „curățenia de primăvară”, aceste incendii s-au intensificat semnificativ din cauza faptului că proprietarii de terenuri dau foc vegetației uscate pe care o adună de pe câmpuri și din grădini. Andrei Gumovschi, expert național pentru agricultura durabilă, atrage atenția la pericolele legate de această practică de a da foc vegetației și susține că alternativă există – mărunțirea resturilor sau compostarea acestora și folosirea lor ulterioară ca îngrășământ.

Potrivit expertului, care este și agronom, iarba uscată constituie un strat protector pentru sol și se numește mulci. Acest mulci reține apa și nu îi permite să se evaporeze atât de repede din pământ. „De ce dau foc chiar și proprietarii de terenuri? Pentru că sunt multe semințe în aceste buruiene, plantele au ajuns la înflorire și s-au făcut semințe prin care se înmulțesc foarte tare. În plus, multe boli și dăunători iernează anume în iarba aceasta uscată și fermierii susțin că astfel își curăță terenurile pentru a nu folosi chimicale ulterior. Dar când dai foc la această iarbă arde și stratul de deasupra solului, unde sunt multe microorganisme și în locul unde am dat foc, doi-trei ani nu crește nimic”, explică Andrei Gumovschi.

Expertul susține că acest mulci contribuie și la reducerea temperaturii la suprafața solului. „Am scris într-un articol despre ce temperatură este în zonele acoperite cu mulci și în cele care nu sunt acoperite cu mulci. În zonele fără mulci, pe timp de vară, temperatura varia între 45 și 48 de grade, iar unde solul era acoperit cu mulci temperatura era de 24-25 de grade. Iar unde este temperatura atât de bine, microorganismele se dezvoltă mai bine, umiditatea este normală”, a menționat omul de știință.

Potrivit lui, cea mai bună metodă este de a folosi iarba uscată și crengile de viță-de-vie și de copaci ca îngrășământ pentru sol. Acest lucru poate fi făcut prin măruțirea acestor resturi în împrăștierea lor pe pământ sau prin compostarea lor.

Șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga, la fel, susține că alternativa pentru arderea vegetației uscate este fragmentarea resturilor sau compostarea acestora.

Contactat de ecopresa.md, Ion Bulmaga a menționat că pentru prevenirea incendiilor de vegetație Inspectoratul  pentru Protecția Mediului conlucrează cu Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Șefii celor două instituții au semnat un ordin prin care a fost aprobat un plan comun de activitate privind reducerea cazurilor de ardere a vegetației uscate. Conform planului comun, s-au format grupuri mixte din cadrul ambelor inspectorate în vederea organizării raidurilor comune.

Totodată, pe lângă desfășurarea raidurilor comune în teritorii și raioane, inspectorii și salvatorii vor participa la ședințele consiliilor locale în cadrul cărora vor înainta propuneri privind reducerea riscurilor de incendii.

„Se desfășoară ore ecologice în cadrul instituțiilor de învățământ. Totodată, prin intermediul autorităților publice locale, se atenționează deținătorii de terenuri agricole, bazine acvatice, ocoale silvice și zone de agrement despre pericolul care îl reprezintă incendierea vegetației. Se conlucrează cu mass-media, se informează populația cu privire la măsurile de prevenire și comportament în cazul de depistare a focarelor de ardere. Mai mult, îi informăm și despre amenzile pe care le riscă în cazul în care dau foc vegetației.

Noi cooperăm cu Agenția „Moldsilva”, Federația Agricultorilor din Republica Moldova pe segmentul acordării suportului informativ. De asemenea, angajații IPM și IGSU distribuie materiale informative în timpul desfășurării raidurilor. La aceste măsuri mai participă și Inspectoratul General al Poliției în ceea ce privește atragerea la răspundere a făptașilor”, a menționat Ion Bulmaga.

Potrivit IGSU, de la începutul anului, incendiile de vegetație au cuprins peste 27 000 de hectare de teren.