Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
În frunte cu ministra Mediului. A fost aprobată componența delegației care va negocia Acordul privind asigurarea funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean
Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de miercuri, 8 decembrie, componența delegației oficiale pentru negocierea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi cel al Ucrainei privind asigurarea funcţionării Complexului Hidroenergetic Nistrean.
Formată din 24 de membri, din cadrul delegației fac parte ministra Mediului, secretara de stat, directorul adjunct al Apele Moldovei, dar și reprezentanți ai Agenției Moldsilva, Agenției de Mediu, Ministerului de Externe etc.
Potrivit notei informative a proiectului, în rezultatul amenajărilor hidroenergetice pe fluviul Nistru (cascada de lacuri de acumulare): și anume construcția Centralei Hidroelectrice Dubăsari și a Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHEN), ultimul constituit din Centrala hidroeletrică-1 (CHE-1), Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP) și Centrala hidroeletrică-2 (CHE-2), starea ecologică a râului Nistru, în ultimele decenii, s-a înrăutățit considerabil: s-a micșorat debitul apei, s-a modificat regimul hidrologic, hidrochimic, hidrobiologic, s-a diminuat intensitatea proceselor de autopurificare în fluviu.
Mai mult, începând cu anul 2002, pe segmentul Novodnestrovsk-Naslavcea, Ucraina a reluat lucrările de construcție și dezvoltare a CHEAP, care au demarat în anii 80 ai secolului trecut, dar stopate, deoarece conform Studiului impactului social și de mediu, elaborat în cadrul Proiectului tehnic pentru construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean, s-a stabilit că construcția unui astfel de obiectiv poate duce la crearea unor situații catastrofale în regiune.
„Ucraina, neluând în considerație rezultatele Studiului social și de mediu sus-numit, a continuat dezvoltarea CHEN, inclusiv cu nerespectarea cerințelor Convenției privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în Context Transfrontalier (Convenția ESPOO). Ministerul Mediului în repetate rânduri s-a adresat Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale al Ucrainei referitor la prezentarea documentației privind evaluarea impactului asupra mediului (EIM) la construcția CHEAP, însă partea ucraineană n-a prezentat până în prezent documentele menționate”, se mai spune în nota informativă.
Pentru reglementarea juridică a intențiilor de finalizare a construcției CHEAP, Ucraina a propus în 2008 proiectul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind asigurarea funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean. Platforma de negocieri a acestui Acord a fost Comisia mixtă interguvernamentală moldo-ucraineană în domeniul colaborării economice și comerciale.
Ministerul Mediului remarcă că prima versiune a Acordului se axa doar pe delimitarea și arendarea terenurilor pe care a fost planificată consolidarea malului întru ridicarea cotei nivelului normal de retenție a lacului de liniștire și conținea numai prevederi necesare să asigure funcționarea sigură a obiectivului, fără a include careva cerințe ce țin de funcționarea lui neofensivă din punct de vedere al protecției mediului. Însă, în procesul de negociere a proiectului Acordului, în anul 2013, Guvernul R. Moldova, prin intermediul autorității publice centrale responsabile de protecția mediului și a resurselor naturale a insistat pe includerea în textul acestuia a unui articol separat (art.6.) cu prevederi ce vizau securitatea ecologică.
CITEȘTE ȘI Moldova și Ucraina vor cere UE să efectueze o evaluare ecologică a Nistrului
A urmat desfășurarea mai multor runde de negocieri, după care examinarea proiectului Acordului a fost stopată. Printre impedimentele care au stat la baza blocării procesului de negocieri au fost divergențele părților pe marginea cerințelor ecologice incluse în proiect.
În anul 2015, Ucraina a pus în funcțiune și cel de al treilea agregat (turbină) a CHEAP și, de facto, a dat în exploatare prima parte a CHEN, iar în luna august anul curent a fost pus în funcțiune al 4-lea agregat.
În 2016, după o pauză de 3 ani au fost reluate ședințele bilaterale moldo-ucrainene. Până în prezent au fost organizate un șir de întruniri ale împuterniciților ambelor Guverne, însă progrese semnificative nu au fost constatate, ambele părți menținându-ți poziția sa.
Ultima ședință de negociere a Acordului a avut loc la 11 decembrie 2018 la Kiev, însă, potrivit notei informative, un șir de întrebări au rămas nesoluționate cum ar fi aspecte legate de frontieră, arenda teritoriului pe partea Republicii Moldova, asigurarea debitului ecologic, compensarea daunelor aduse mediului ș.a.
CITEȘTE ȘI: Nistrul cu „venele” tăiate
Din cei peste șase sute kilometri de râu care sunt pe teritoriul R. Moldova, peste 20% au fost deja puternic afectate de impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN). Vorbim de un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, elaborat de PNUD Moldova cu finanțarea Suediei. Potrivit autorilor, construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât cantitatea și calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor.
Fluviul Nistru are o lungime totală de 1362 de kilometri, prin Republica Moldova trec aproximativ 660 de km. Pentru țara noastră este cel mai important râu, servind ca principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă şi tehnică pentru orașele Chișinău, Bălți, Tiraspol, Bender, Soroca, Criuleni, Slobozia și constituind 54% din volumul total pe țară.