Nistrul cu „venele” tăiate

19 specii de pești care viețuiau în râul Nistru au dispărut, celelalte specii sunt în pericol din cauza schimbării treptate a ecosistemului. Temperatura și calitatea apei s-au schimbat, iar plajele nisipoase se transformă în jungle. Sunt unele dintre consecințele negative provocate de activitatea complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN), care deja sunt vizibile și enunțate de mai mulți experți în cadrul unui studiu privind impactul social și de mediu al CHN asupra fluviului Nistru.

La 28-29 octombrie curent urmează să aibă loc o nouă ședință a Comisiei Nistrene unde vor continua negocierile pe acest subiect. Potrivit secretarei de stat a Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, reprezentanții R. Moldova vor insista să fie aprobat un regulament privind funcționarea Centralei Hidroenergetice – 2 de la Naslavcea.

Soarta Nistrului, la cheremul ucrainenilor

Fluviul Nistru are o lungime totală de 1362 de kilometri, prin Republica Moldova trec aproximativ 660 de km. Pentru țara noastră este cel mai important râu, servind ca principala sursă de aprovizionare cu apă potabilă şi tehnică pentru orașele Chișinău, Bălți, Tiraspol, Bender, Soroca, Criuleni, Slobozia și constituind 54% din volumul total pe țară.

Din cei peste șase sute kilometri de râu care sunt pe teritoriul R. Moldova, peste 20% au fost deja puternic afectate de impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN). Vorbim de un sector de 150 de kilometri în aval de Naslavcea. Aceasta este una din concluziile studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru. Potrivit autorilor, construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât cantitatea și calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor.

Complexul Hidroenergetic Nistrean

Istoria Complexului Hidroenergetic Nistrean începe în Uniunea Sovietică, atunci când a început să fie construit de către Ucraina în 1973, iar prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.

Complexul Hidroenergetic Nistrean constă din trei hidrocentrale și trei rezervoare de acumulare. După capacitate, Centrala Hidroelectrică de Acumulare a complexului este cea mai mare din Europa și a șasea din lume.

Astăzi, în componența nodului hidraulic de la Novodnestrovsk intră Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare (CHEAP), (lângă satul Vasileuți, Ucraina), Centrala hidroelectrică-1 (CHE-1, de lângă orașul Novodnestrovsk) şi CHE-2 (tampon hidraulic în apropiere de satul Naslavcea, Ocniţa, R. Moldova) și trei lacuri: două pe albia Nistrului – bazinul central și bazinul tampon – și cel de-al treilea pe malul drept al fluviului.

Râul, transformat în lac

Centrala hidroelectrică-1 (CHE-1, de lângă orașul Novodnestrovsk) este o hidrocentrală amplasată în cursul superior al fluviului Nistru, lângă orașul Novodnestrovsk din regiunea Cernăuți, Ucraina. Capacitatea totală instalată a centralei este de 702 megawați, producția anuală de energie electrică ajungând la 865 mln. Kw/oră. Ca urmare a construcției hidrocentralei, a fost format un lac de acumulare (principal), având scopul să asigure nivelul necesar de apă generatoarelor instalate.

Totodată, în amonte de hidrocentrală, înainte de baraj, râul Nistru s-a modificat, transformându-se practic într-un lac de acumulare unde este stocată o cantitate de circa 3 km cubi de apă. Potrivit expertei în hidrologie, Ana Jeleapov, pe hartă se poate observa cum pe o porțiune de râu a fost lărgită albia de-a lungul timpului.

Între cele două hidrocentrale CHE-1 și CHE-2 se află Centrala  Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare. Aici, recent, la 17 august 2021 a fost pusă în funcțiune cea de-a patra turbină, din cele șapte planificate. La eveniment a participat și premierul Ucrainei care a declarat că capacitatea turbinei este de 324 de megawați, iar scopul hidrocentralei este de a asigura securitatea energetică a țării – Ucraina, precizând că energia obținută de la complexul hidroenergetic este ieftină. 

A treia hidrocentrală din complexul hidroenergetic nistrean este  Centrala hidroelectrică de la Nahoreanî  amplasată în cursul superior al fluviului Nistru, lângă localitatea Nahoreanî (raionul Mohîliv-Podilskîi) din regiunea Vinnița, Ucraina. Hidrocentrala este amplasată vizavi de localitatea Naslavcea – punctul nordic extrem al Republicii Moldova. Capacitatea totală instalată a centralei este de 41 de megawați. Ca urmare a construcției hidrocentralei, a fost format un lac de acumulare (secundar) cu lungimea de 8 km, având scopul să asigure nivelul necesar de apă generatoarelor instalate. Această hidrocentrală a fost recunoscută ca proprietate deplină a Ucrainei în 2010, în urma unui protocol semnat de ex-premierul Vlad Filat.

Potrivit protocolului secret semnat de Filat și omologul său de atunci Iulia Timoşenko,  cele două state se obligă să recunoască întreprinderile și alte  proprietăți ucrainene de pe teritoriul R. Moldova care s-au aflat la 1 decembrie 1990 în evidenţa ministerelor de subordonare unional-republicană. Astfel, în baza acestui protocol Ucraina a revendicat partea moldovenească a barajului de la Naslavcea, pe care este instalată Centrala hidroelectrică nr. 2. De aceea, în prezent R. Moldova nu are acces la baraj.

În cadrul unei vizite de presă organizată de Ministerul Mediului la 14 septembrie 2021 la Complexul Hidroenergetic Nistrean și în special la barajul de la Naslvacea, jurnaliștii prezenți, circa 15 la număr, nu au avut posibilitatea să se apropie de hidrocentrală pentru a o filma. Reprezentanții poliției de frontieră prezenți la fața locului nu au permis deplasarea acestora până la malul Nistrului, invocând că nu avem dreptul să filmăm malul stâng al Nistrului, care deja este teritoriul Ucrainei. Deși s-a precizat că avem nevoie să ajungem pe malul drept și s-a insistat că este teritoriul R. Moldovei, accesul jurnaliștilor nu a fost permis.

Totuși la distanță de câțiva zeci de metri am putut „admira” barajul de la Naslavcea gestionat unilateral de Ucraina.

De ce Moldova e dependentă de Ucraina în problema Nistrului

Apa Nistrului provine în proporție de doar 30% de pe teritoriul Moldovei, celelalte 70 la sută își au sursele în Nistrul Superior, pe teritoriul Ucrainei. Astfel, ucrainenii sunt cei care dețin controlul asupra debitului fluviului Nistru și respectiv asupra stării acestuia. Cel mai recent studiu realizat de experții din Moldova arată că impactul Complexul hidroenergetic nistrean este unul semnificativ asupra debitelor, calității apei și diversității biologice a Nistrului.  

*Notă. Studiul privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru a fost comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei.

Harta hidrocentralelor nistrene în Ucraina

Efectele înregistrate sunt divizate de experți în trei categorii: negative, regulatorii și posibile – ultimele, deocamdată, nu au fost demonstrate.

În categoria celor negative se numără efectele de reorganizare semnificativă a compoziției taxonomice a zooplanctonului, o scădere a abundenței speciilor reofile (care trăiesc în cursul râurilor) și o creștere a speciilor limnofile (care preferă apele în stagnare), o reducere a diversității și populației zooplanctonului. Serghei Filipenco, expert în domeniul hidrobiologiei, afirmă că au dispărut 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și a 15 specii de pești în cel inferior.

Potrivit lui, acest fapt este ireversibil pentru că a dispărut ecosistemul în care viețuiau acele specii de pești, iar în ecosistemul nou-format aceștia nu trăiesc.

Mai mult, au scăzut și populațiile de pești care viețuiesc în Nistru. „Temperatura joasă a apei nu predispune peștii să înceapă primăvara procesul de depunere a icrelor, ei nu primesc acele semnale ale naturii, fenomenul are loc anume pe porțiunea de râu dintre Naslvacea și Dubăsari”, afirmă Filipenco.

Despre schimbarea regimului termic al râului ne vorbește și Ana Jeleapov, expertă în domeniul hidrologiei.  Potrivit ei, întrucât aportul de apă pentru turbine se realizează din straturile adânci ale rezervorului, în care apa are o temperatură mai scăzută, dar stabilă, în sezonul rece în aval de hidrocentrală temperatura este mai ridicată decât cea normală cu până la 5 grade și mai scăzută cu 7,5 grade în sezonul cald.

„Vă dau un exemplu: pentru lunile de vară, înainte de construcția hidrocentralei, temperaturile de vară se ridicau la 21 de grade. La momentul actual, pentru lunile de vară iunie, iulie și august, temperaturile sunt 13,15 și 17 grade. Acest lucru afectează în primul rând biodiversitatea. Impactul este semnificativ asupra dezvoltării și reproducerii biodiversității, se reduc și efectivul, numărul și exemplarele de pești, de reprezentanți ai diferitor ecosisteme și evident că în acest caz are de suferit în special biodiversitatea”, remarcă experta.

Jeleapova mai spune că temperatura apei afectează și sectorul economic al țării „Cu apă mai rece este mai problematic de efectuat irigarea și în acest caz, dacă vrem să irigăm cu apă rece, evident că inițial trebuie să o încălzim”, susține experta.

Un alt efect negativ înregistrat de experți este impactul asupra regimului de sedimente. „Volumele mari de sedimente care veneau din Carpați, până la construcția hidrocentralei, la moment sunt practic reduse cu 95%, fapt care iarăși influențează asupra biodiversității. Sedimentele sunt acele particule solide care sunt aduse de apele râului: nisip, sol, pietricele etc. Dacă noi nu avem aceste particule de sol, ele sunt practic blocate la baraje, în cazul acesta noi avem o creștere a transparenței apei, deja aceste particule nu mai sunt în ape și apa devine rapid transparentă, fapt care influențează asupra dezvoltării biodiversității. Odată cu creșterea transparenței apei, razele solare au capacitatea de a pătrunde mai adânc în straturile de apă și permit deja o dezvoltare mai mare a biodiversității, care la rândul său are un impact asupra râului”, explică Jeleapova.

Consecința transparentizări apei se observă mai accentuat în primii 150 de km ai râului în aval de barajul de la Naslavcea. Potrivit experților, aici, în ultimele decenii, se atestă o supraaglomerare intensivă cu vegetație acvatică a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și a zonei de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această secțiune a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.

O altă consecință inclusă de experți la categoria regulatorii este cea care ține de volumul și debitul de apă al râului Nistru. „Dacă în partea superioară nu avem mari modificări în resurse de apă, atunci nemijlocit în partea inferioară, chiar în apropiere de hidrocentrală noi observăm o descreștere a resurselor de apă cu circa 0,8 km cubi de apă, ceea ce reprezintă 9% din volumul total”, afirmă Jeleapova.

Mai mult, experta susține că resursele de apă continuă să descrească, inclusiv pe teritoriul R. Moldova, către gura de vărsare – în total, pierderile se estimează deja la 15%.

ONG-urile de mediu, bat alarma de ani buni

Despre impactul negativ al Complexului Hidroenergetic Nistrean ecologiștii și ONG-urile de mediu vorbesc de ani buni. De exemplu, cel mai recent, în martie 2021, circa 100 de organizații nonguvernamentale au lansat o declarație  prin care au solicitat protejarea resurselor de apă ale fluviului Nistru. Mai exact, s-a cerut guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei ca negocierea proiectului Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic Nistrean să fie făcută din perspectiva funcționării ecosistemelor fluviului Nistru în aval de acest complex hidroenergetic și nu din perspectiva producerii energiei electrice. De asemenea, s-a cerut desecretizarea negocierilor și sprijinul Comisiei Europene, atât prin asistență tehnică, cât și mediere a procesului.

Autorii Declarației reamintesc că atât Republica Moldova, cât și Ucraina, și-au asumat angajamente bilaterale, internaționale și în relația cu Uniunea Europeană, care vizează protecția resurselor de apă, protecția și utilizarea durabilă a fluviului Nistru, evaluarea impactului asupra mediului, cu răspunderea de a respecta aceste angajamente.

În Declarație se mai solicită ca în procesul de negocieri să nu fie admisă darea în concesiune a cca 19,22 ha de teren aflat pe teritoriul Republicii Moldova, de-a lungul fluviului Nistru, în amonte de barajul de la Naslavcea, precum și să fie elucidate circumstanțe în care a fost lichidat punctul de control al frontierei de stat de pe barajul Naslavcea-Nahoreanîi.

În timp ce experții de mediu contractați pentru realizarea studiului impactul Complexul hidroenergetic nistrean vorbesc despre un debit necesar de 100 de metri cubi, ecologiștii, prin declarațiile trimise anterior Guvernelor de la Kiev și Chișinău, solicitau garantarea prin lege a unui volum neîntrerupt de apă, la intrare pe teritoriul R. Moldova, de 150-270 de metri cubi pe secundă.

 „Noi avem acum doar 100–150 de metri cubi pe secundă. Cu alte cuvinte, vine doar jumătate de râu”, afirma într-o conferință de presă, la începutul lunii septembrie curent, cercetătoarea Elena Zubcov.  

Ucraina și Moldova – acord privind protecția râului Nistru

Cele două țări au semnat și un acord privind cooperarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului fluviului Nistru. Acordul a fost semnat la 29 noiembrie 2012, la Roma, la Conferința părților Convenției privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale. R. Moldova l-a ratificat la 22 ianuarie 2013, iar Ucraina – la cinci ani distanță de la semnare, la 7 iunie 2017.

Potrivit Acordului, R. Moldova și Ucraina vor crea o Comisie privind utilizarea stabilă şi protecţia bazinului râului Nistru. Aceasta trebuie să fie formată din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale competente, reprezentanţi ai autorităţilor regionale, comunităţii ştiinţifice şi ai organizaţiilor nonguvernamentale de profil.

Negocierile dintre Ucraina și Moldova

Pe durata anului 2018 a fost creată și a început să funcționeze structura comună stabilită de Acord- Comisia moldo-ucraineană privind utilizarea stabilă și protecția bazinului râului Nistru. La sfârșitul lunii octombrie a acestui an (28 și 29 octombrie) urmează să aibă loc o nouă ședință a Comisiei Nistrene, unde vor continua negocierile. Potrivit secretarei de stat a Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, reprezentanții R. Moldova vor insista să fie aprobat un regulament privind funcționarea Centralei Hidroenergetice – 2 de la Naslavcea.

„Poziția noastră este că este necesar să existe un regulament de funcționare a nodului hidrologic. Acest regulament trebuie să prevadă și modalitatea de monitorizare și control oferit părții R. Moldova”, a declarat Iordanov, explicând că poziția dată va fi susținută și de concluziile deduse din studiul privind impactul social și de mediu al CHN asupra fluviului Nistru. Studiu care a fost finalizat de experți și transmis Ministerului Mediului.

Și ecologistul Alecu Reniță susține că una dintre solicitările Chișinăului ar trebui să fie o stație de monitorizare a debitului apei râului Nistru care intră în R. Moldova. „Solicităm ca Ucraina să accepte pe barajul de la Naslavcea să punem o stație mixtă, prin care să fie monitorizat de ambele părți, atât de R. Moldova, cât și de Ucraina, debitul care intră în R. Moldova timp de 24h, în fiecare secundă. Oricine de la Kiev sau Odessa, Chișinău sau Soroca, să aibă posibilitate să vadă totul în variantă online și să dispară speculațiile”, afirmă Reniță.

O altă cerință ar fi un debit de apă constant de 200 – 250 metri cubi pe secundă. Potrivit lui Reniță, oscilațiile de apă deversate în râu duc la probleme grave, „pentru că nimic nu e mai rău pentru calitatea apei și biodiversitate, și tot ceea ce înseamnă ecosistem, decât această oscilație permanentă”, afirmă Alecu Reniță.

Bazinul râului Nistru are suprafața de 72.100 km2, dintre care Ucrainei îi revin aproximativ 73%, R. Moldova – 27% și Poloniei – 0,05% din suprafața totală. În bazinul nistrean trăiesc circa 8 mln. de oamenii.