VIDEO/ Reformarea FEN și susținerea inițiativelor tinerilor. Propunerile societății civile la Planul de acțiuni al Guvernului în domeniul protecției mediului

Revizuirea Fondului Ecologic Național, elaborarea unui regulament privind prestarea serviciilor climatice și susținerea tinerilor în inițiative și afaceri eco. Sunt unele dintre propunerile înaintate de ONG-urile de mediu la Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul protecției mediului. 

Reprezentanții ONG-urilor de mediu își doresc politici care să sporească conștientizarea populației asupra mediului înconjurător și care să pună accentul pe componenta de protecție a mediului. În context, Cazacu Ana, reprezentanta AO Eco Contact a venit cu propunerea de a reforma Fondul Ecologic Național. „Dacă analizăm proiectele finanțate până acum de Fondul Ecologic Național, vedem că practic 80%  sunt proiecte finanțate pe apă și canalizare, componente ce țin de infrastructură, iar celelalte componente sunt în minoritate. De aceea noi propunem reformarea Fondului Ecologic Național, inclusiv atragerea atenției asupra aspectelor privind finanțarea acțiunilor de protecția mediului  din toate componentele de mediu. A doua propunere este elaborarea unui proiect de regulament privind prestarea serviciilor climatice”, afirmă Cazacu.

Alexandru Sainsus, fondatorul platformei ARBORETUM.LIVE a propus ca ministerul să revină la facilitățile acordate pentru proprietarii automobilelor hibrid, care au fost anulate anul trecut. „O strategie durabilă pe mai mulți ani, trebuie să aibă scopuri măsurabile, interconectate între ele”, afirmă Sainsus.

O altă participantă la consultări, Lilia Curchi, coordonatoarea  Grupului de Lucru „Mediul, schimbările climatice și securitatea energetică”  în  cadrul Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic, a adus la cunoștință ultimele trei declarații ale Forumului Societății Civile și a subliniat că acestea conțin o serie de solicitări care trebuie luate în calcul la elaborarea planului Guvernului pentru următorii ani, pe dimensiunea de mediu. „Iulie 2020, Declarația privind Irigarea din subteran – se cere anularea prevederilor antiecologice cu impact enorm asupra solurilor Republicii Moldova. Ianuarie 2021, Declarația privind negocierea Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic Nistrean – modificarea și includerea în planul de acțiuni a prevederilor privind funcționarea acestui nod hidroenergetic, negocieri pentru utilizarea durabilă a fluviului Nistru. Iulie 2021, Declarația privind Ariile protejate și anume accesul neautorizat și distracțiile, distrugerea ariilor protejate, în special la Orheiul Vechi, dar și în alte arii protejate, cu utilizarea cvadriciclurilor, a motocicletelor și a altor tipuri de transport. Ne-am dori să regăsim în planul de guvern acțiuni ce vizează elaborarea de regulamente mai stricte privind ariile protejate”, susține Lilia Curchi.

Participanții au mai cerut să fie pus accent pe educație ecologică, dar și pe susținerea tinerilor care au inițiative ecologice. Roman Banari, secretarul general al Consiliul Național al Tineretului din Moldova: „Reieșind din planul de acțiuni, am constat că tinerii nu se regăsesc în viziunea strategică a planului de acțiuni, având în vedere că tinerii sunt cei care strâng deșeuri, plantează în masă etc.”. În context, acesta a menționat că în campania națională din 2020 „Tinerii din Moldova pentru #ObiectiveGlobale”, tinerii au sesizat lipsa de suport în inițiativele locale de mediu, ceea ce ar fi de dorit să fie pusă pe agenda Guvernului”.

În altă ordine de idei, ministra  Mediului  Iuliana Cantaragiu a accentuat că în anul viitor urmează să fie revizuită Strategia Națională de Mediu, care potrivit ei, este depășită și se dorește revizuirea și ajustarea ei la condițiile actuale.

Consultările publice au fost organizate la 6 septembrie 2021.

Ludmila Hițuc