VIDEO/ Inspector în timpul săptămânii, arbitru în weekend. O zi din viața unui inspector de mediu

De zece ani este inspector de mediu și, alături de colegi, stă la „straja protecției mediului”. Într-una din zilele de noiembrie, echipa Ecopresa.md și-a petrecut o zi de muncă alături de Grigore Ciugui, inspector la Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău.

La nouă eram deja în biroul inspectorului. În uniformă, cu o mapă albastră sub braț, ne-a întâlnit și explicat că și-a programat câteva ieșiri în teren, printre care și o vizită inopinată la un agent economic, în baza unei sesizări.

Pornim cu mașina instituției, pentru că ieșirile sunt în afara orașului. Inspectorii de mediu pot circula gratis cu transportul public, în baza legitimației, iar când niciuna dintre cele două mașini nu este disponibilă și e caz urgent, „nu aștepți mașina, dar te urci în troleibuz și mergi la fața locului”, povestește Grigore Ciugui.

În mașină suntem și cu o inspectoră, colega lui Grigore, căci, potrivit legii, în momentul efectuării unui control inopinat, trebuie să fie prezenți minim doi agenți constatatori de mediu.

Grigore Ciugui a absolvit Colegiul de Ecologie, apoi a făcut facultatea în același domeniu, la Universitatea Agrară. Și-a început cariera pe când era student, îndrăgind meseria de inspector. Activează la Inspecția pentru Protecția Mediului Chișinău și este responsabil de sectorul Ciocana al capitalei, inclusiv suburbiile Budești, Cruzești, Colonița, Vadul lui Vodă ș.a.

Își începe ziua de muncă dimineața devreme, la oficiu trebuie să fie la 7:30 și, în funcție de activități, lucrează la birou sau merge în teren. Spune că preferă munca de teren, acolo unde, potrivit lui, este „azartul” (din rusă – entuziasmul, pasiunea), interacțiunea cu oamenii și unde pune în practică legea din domeniu.

Micile victorii și dorința de a avea un mediu curat îl fac să-și continue munca zi de zi. Salariul, spune Ciogoi, nu este motivant, dar se consolează că „așa e la stat”. Din 2010 când și-a început activitatea, salariul a crescut de la 900 de lei la 7500. Totuși, pentru a-și asigura familia cu tot ce e necesar, în zilele de weekend activează și ca arbitru.

Deși de-a lungul anilor a avut gânduri de a pleca din domeniu, pasiunea pentru muncă l-a făcut să rămână, plus speranta că poate „s-a mări și salariul”. Mulți dintre colegii lui au renunțat, alegând să meargă la construcții peste hotare. Grigore ne spune că instituția duce lipsă de oameni. Bunăoară, pe sectorul Râșcani, Chișinău, nu este numit niciun inspector de mediu, iar sesizările din teren se examinează prin rotație de inspectorii din alte sectoare.

Mirosul de pește de la vecini

Prima inspectare din ziua de lucru este la Budești, unde reprezentantul unei companii s-a plâns din cauza mirosului de pește care vine de la o hală din apropiere. La fața locului inspectorul a chemat și persoana care a făcut plângerea. Au analizat vizual teritoriul, dar nu au putut găsi persoana responsabilă, iar paznicul le-a comunicat că proprietarul nu e pe loc. Acesta din urmă nici la telefon nu a răspuns. Controlul a eșuat. La fața locului nu a fost găsit nimeni și s-a luat decizia de a veni într-o altă zi.

Grigore Ciogoi ne spune că este tare dificil să faci contol inopinat, chiar dacă pe domeniul mediului acesta este necesar. Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, și anume articolul privind controlul inopinat, mai degrabă pune bețe în roate, decât vin în ajutorul autorităților de mediu. Mai exact, inspectorul și-ar dori ca în momentul în care este sesizată o ilegalitate să poată acționa imediat, fapt ce contravine legislației actuale. Acum, potrivit legii, în cazul în care un inspector de mediu vede, de exemplu, cum un agent economic a dat foc la deșeuri, el trebuie să meargă la birou să fie creată o delegație și pe urmă să vină la un control inopinat. Dar, „până mergem la birou și venim cu o delegație, deșeurile sunt lichidate, nu mai iese fum, totul este în regulă”, ne explică Ciugui.

Construcție în zona protejată a Nistrului

Pornim spre Vadul lui Vodă, unde inspectorii trebuie să verifice un teren arendat în zona protejată a râului Nistru. Terenul de 15 hectare a fost închiriat de Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) de la primăria Vadul lui Vodă, pentru construcția a șapte stadioane.

În timp ce așteptam reprezentantul FMF, cetățeanul de la cazul „cu mirosul de pește” de la Budești a contactat singur inspectorul de mediu, iar, în urma discuției, au convenit că acesta va veni la Inspectorat pentru a lămuri lucrurile.

Vizita la terenul închiriat a fost necesară pentru a evalua situația la fața locului, ne spune Ciugui. Inspectorul a analizat dacă sunt arbori pe teren, a întrebat dacă există aviz de la Spații Verzi, a cerut detalii despre cum va fi construită canalizarea și alimentarea cu apă. „Cele văzute în teren le expunem în actul de inspectare”, afirmă acesta. Ulterior, Federația va primi indicații de care trebuie să țină cont la construcția stadioanelor, pentru că terenul este spațiu verde și aici sunt interzise construcțiile capitale.  

Plângere pe cazul arderii deșeurilor

După controlul de la Vadul lui Vodă, mergem cu inspectorii de mediu și la Cruzești, de unde a parvenit o plângere pe cazul incendierii mai multor deșeuri. Ieșirea este, însă, fără succes, femeia vizată în sesizare nu mai răspunde la telefon și inspectorii de mediu, după mai multe apeluri în van, se dau bătuți. Vor fi nevoiți să revină altădată.

În teren situațiile sunt imprevizibile, spune Grigore Ciugui, căci „nu știi peste ce oameni dai”. Își amintește că, pe când era proaspăt în domeniu, a avut și experiența de a i se turna o găleată de zoi în cap, în timp ce documenta o contravenție. Ne povestește întâmplarea zâmbind amar, da se mândrește că datorită muncii depuse, cu toți colegii din acea perioadă, au reușit închiderea mai multor spălătorii ilegale care activau pe malul râului Bâc.

Sesizare pe tăierea arborilor din fața unei case

Deși e ora prânzului, Ciugui și colegii săi se mulțumesc cu câțiva biscuiți luați în fugă.  În drum spre birou,  trec și pe la o adresă din sectorul Râșcani, pentru a documenta plângerea unei locuitoare de pe Calea Orheiului, care a semnalat că mai mulți plopi sunt tăiați din fața casei ei. La fața locului, se depistează că defrișările se fac în baza autorizației de mediu și sunt legale, iar copacii sunt marcați corespunzător.

Femeia este telefonată și este informată despre cele depistate. Aceasta este nemulțumită de rezultat și amenință că se va adresa Ministerului Mediului. După discuție, inspectorii se plâng că nu există cooperare între instituțiile profil și că deseori merg în teren pentru a verifica acțiunile spațiilor verzi, care coordonează defrișările cu Agenția de Mediu, responsabilă de eliberarea avizelor.

Muncă de birou

La birou pe inspectori îi așteaptă notele informative, rapoartele și petițiile care trebuie examinate. La scurt timp după ce au ajuns în oficiu, a venit și proprietarul halei de la Budești. Inspectorul Ciugui discută cu el, verifică actele și ulterior ne informează că acesta are un spațiu de producere și prelucrare a cerealelor pentru hrana animalelor, inclusiv din resturi de pește. Dar, din pachetul de acte necesare pentru activitate, lipsesc careva permisiuni. „I s-a întocmit proces verbal pentru încălcarea regulilor cu privire la gestionarea deșeurilor și pentru lipsa autorizației de emisii. A fost sancționat cu amendă de 600 de lei”, ne spune Ciugui. Evident, întrebăm de ce e așa mică amenda, iar inspectorul Ciugui ne explică că făptașul activa ca persoană fizică și e prima sa abatere, iar conform legislației aceasta este amenda pe care i-o poate aplica.  

De asemenea, cetățeanului urmează să i se întocmească și un act în care i se vor da indicații obligatorii să legifereze genul de activitate pe care îl are și să obțină actele necesare de la organele competente. De asemenea, i se va indica să evacueze deșeurile, iar, după un termen rezonabil, de obicei de 10-15 zile, inspectorii de mediu vor verifica dacă persoana respectivă a îndeplinit indicațiile. Despre rezultatele controlului, inspectorul de mediu va informa și reprezentanții companiei care au sesizat IPM.

Munca de birou este mai domoală, dar necesită precizie și o bună cunoaștere a legislației în domeniu. Ciugui spune că legea de căpătâi a unui inspector de mediu este Legea privind protecția mediului înconjurător, însă pentru o evaluare complexă trebuie să cunoască mai multe legi și acte normative și să fie la curent cu modificările legislative curente. De aceea, majoritatea inspectorilor de mediu au absolvit specialități legate de protecția mediului, dar sunt și absolvenți la drept, ne spune Grigore.

Totuși, potrivit lui, un inspector de mediu pe lângă cunoașterea legislației trebuie să aibă și răbadare. „Persoane sunt diferite, contravenienți sunt diferiți. Trebuie să înțelegem cu ce se confruntă persoană”, afirmă Ciugui, precizând că „a sancționa e ușor, dar a preveni poluarea e mai greu”.