fbpx

Unele instituții de stat duc lipsă de comunicatori și de specialiști IT. Cum poate fi îmbunătățit accesul la informația de mediu?

 Unele instituții de stat duc lipsă de comunicatori și de specialiști IT. Cum poate fi îmbunătățit accesul la informația de mediu?

Sursa foto: Asociația Jurnaliștilor de Mediu

Susține Ecopresa, distribuie!

Mai mulți jurnaliști care au participat la Concursul „Jurnalismul de mediu”, organizat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic (AJMTEM), au remarcat că poate fi dificil de înțeles procesul de luare a deciziilor și responsabilitățile fiecărei instituții publice. Se întâmplă ca autoritățile să-și decline vina într-o problemă sau alta ori să nu dețină suficiente date pentru tema abordată. În multe cazuri, durează mult până se obțin răspunsuri de la instituțiile publice. Cel mai des, organizațiile neguvernamentale de mediu servesc drept surse a datelor de mediu pentru jurnaliști. Aspecte privind accesul la informația de mediu au fost abordate la o masă rotundă, care  a avut loc la Ministerul Mediului, cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății Presei. 

Patricia Mihailă, jurnalistă la Moldova.org, a spus în cadrul evenimentului că datele de mediu, disponibile online pe site-ul instituțiilor de profil, nu sunt actualizate. Există rapoarte tocmai din 2018 și din 2019, deși suntem în anul 2023. Ar fi bine ca o bună parte din informațiile de mediu să fie pe online, iar aceasta ar eficientiza munca jurnaliștilor, dar și a angajaților instituțiilor de stat, susține Patricia Mihailă.

Răspunsurile oficiale la întrebările jurnaliștilor sunt formulate în termeni științifici, a adăugat Carolina Buimestru, jurnalistă la Radio Europa Liberă. Astfel, e nevoie să mai contactezi încă o dată specialiști în domeniu ca ei să explice acești termeni în limbaj accesibil publicului larg.

Și activiștii de mediu au remarcat unele lacune. Roman Bahnaru, administrator al organizației neguvernamentale EcoDigital, a menționat că, dacă instituțiile statului ar crea o rubrică aparte pe site-ul lor – Statistica -, jurnaliștii și activiștii de mediu nu ar mai fi nevoiți să telefoneze atât de des, solicitând informații. Totodată, Roman Bahnaru a sugerat ca pe site-ul Agenției de Mediu să fie o rubrică de felul Întrebări-răspunsuri, în care termenii de mediu să fie explicați pe înțelesul publicului larg.

Sursa foto: Asociația Jurnaliștilor de Mediu

Noul site al Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) va sparge gheața. O spune Ion Bulmaga, șeful instituției, care a precizat că noua versiune a site-ului va fi funcțională în câteva zile și va conține un compartiment nou, intitulat Rapoarte. Atunci când site-ul IPM nu era funcțional, informația despre activitatea instituției era plasată pe pagina de Facebook a IPM. „Jurnaliștii cunosc că inspectorii de mediu sunt deschiși să ofere informații reprezentanților mass-media. Există o problemă în furnizarea informațiilor, iar aceasta constă în faptul că datele pot fi făcute publice doar după finalizarea anchetei”, a subliniat Ion Bulmaga.

Cu noutăți vine și Gavril Gâlcă, directorul Agenției de Mediu. El a remarcat că, până la sfârșitul anului curent, va fi pusă în funcțiune o nouă stație de monitorizare a calității aerului, care va fi amplasată în satul Mateuți, raionul Rezina.

Pentru prima dată, Agenția de Mediu a realizat Raportul național despre calitatea mediului, pentru anii 2015-2018, iar în prezent se lucrează la un raport similar, pentru anii 2019-2021. Aceste rapoarte conțin cele mai multe informații privind calitatea mediului, a precizat Gavril Gâlcă. Directorul Agenției de Mediu a cerut jurnaliștilor să se documenteze privind informațiile deținute de o anumită instituție, astfel ca adresările să fie către instituția direct responsabilă, iar răspunsurile la solicitările mass-media să fie oferite mai rapid.

Lilia Curchi, directoare executivă a AJMTEM, a propus ca instituțiile din sfera de mediu să ofere date în format editabil. Totodată, ea a menționat că ar fi bine ca reprezentanții mass-media să poată participa la raziile efectuate de către inspectorii de mediu. Pe de altă parte, Ion Bulmaga, șeful IPM, a spus că instituția pe care o conduce nu poate anunța din timp când și unde vor avea loc raidurile. La fel, unele operațiuni din cadrul acestor raiduri sunt ținute în secret.

Ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, este de părerea că atât inspectorii de mediu, cât și jurnaliștii care merg în razii, sunt supuși unui risc de a fi atacați de braconieri, astfel că este pusă în pericol viața și securitatea lor. Inspectorii de mediu sunt agenți constatatori, iar munca lor este riscantă, a subliniat Iordanca-Rodica Iordanov.

Autoritatea centrală de mediu este deschisă față de jurnaliști. La Ministerul Mediului al Republicii Moldova este o prioritate asigurarea accesului la informația de mediu și furnizarea datelor, a specificat Iordanca-Rodica Iordanov.

Sursa foto: Asociația Jurnaliștilor de Mediu

O problemă este faptul că nici ministerul de resort, nici Inspectoratul pentru Protecția Mediului ș.a., nu au specialiști IT, care să fie responsabili de asigurarea disponibilității online, 24/24 a datelor de mediu. Pe de altă parte, Iordanca-Rodica Iordanov a mai precizat că o problemă există și în ceea ce privește angajarea comunicatorilor în instituțiile din subordine. În prezent, Serviciul Hidrometeorologic de Stat își dezvoltă componenta privind comunicarea. Urmează să fie identificați comunicatori la Agențiile „Moldsilva” și „Apele Moldovei”.

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Daniela Morari