Test Ecopresa: cât de anonimă este, în realitate, o sesizare pe EcoAlert.md

Cât de anonimă este, în realitate, o sesizare depusă prin platforma EcoAlert.md? Am decis să testez mecanismul,  folosind opțiunea „anonim”. În mai puțin de 24 de ore, identitatea mea era cunoscută. Inspectoratul pentru Protecția Mediului recunoaște că datele personale au fost divulgate și promite modificarea platformei, în timp ce specialiștii atrag atenția că astfel de incidente pot submina încrederea cetățenilor în sistemul de raportare a problemelor de mediu.

O sesizare care nu a rămas anonimă

Pe 28 iulie, am depus o sesizare prin intermediul platformei EcoAlert.md, un sistem creat pentru ca cetățenii să poată semnala probleme de mediu. Platforma a fost creată pentru ca cetățenii să poată transmite rapid autorităților informații despre cazuri de poluare, tăieri ilegale, incendieri de deșeuri și alte încălcări ale legislației de mediu.

Pentru a putea depune o sesizare pe platformă, utilizatorii trebuie să își creeze un cont și să introducă date precum numele, prenumele, adresa de e-mail și numărul de telefon. La depunerea unei sesizări, aceștia aleg categoria problemei, indică locația, descriu situația și pot atașa fotografii sau înregistrări video. Platforma oferă și posibilitatea ca identitatea raportorului să fie ascunsă, prin selectarea opțiunii „anonim”.

Am ales această opțiune.

Cu toate acestea, în mai puțin de o zi, persoana vizată de reclamație știa deja cine a depus sesizarea – au fost divulgate numele, prenumele, numărul de telefon și chiar anul nașterii.

Ne-am dat seama că sistemul nu protejează persoanele ce raportează încălcări ale legislației de mediu, așa cum s-a întâmplat în cazul nostru, lucru care nu ar trebui admis, altfel raportorii riscă să fie supuși intimidărilor sau răfuielilor.

Inspectoratul: platforma nu transmite inspectorilor că sesizarea este anonimă

Solicitat de Ecopresa, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Dorin Poverjuc, a recunoscut că identitatea persoanei care a depus sesizarea a fost divulgată. și susține că situația s-a produs din cauza unei probleme a platformei, dar și a unei erori comise de inspectorul responsabil de caz.

Potrivit acestuia, sesizările depuse prin intermediul platformei EcoAlert ajung inițial la aparatul central al Inspectoratului, după care sunt redirecționate către inspectoratele teritoriale.

„La noi, EcoAlert este gestionat la nivelul Inspectoratului. Inițial sesizarea ajunge la aparatul central, iar ulterior este transmisă către inspectoratul teritorial, în cazul acesta la Florești. Problema este că, în momentul în care sesizarea este transmisă către inspectoratul din teritoriu, indiferent dacă este Florești sau alt raion, inspectorii nu văd că solicitantul a bifat opțiunea de anonimat. Platforma EcoAlert este încă în dezvoltare. Noi am preluat-o recent și această funcționalitate încă nu a fost dezvoltată complet”.

Deși platforma este în dezvoltare de aproximativ de 6 ani, Poverjuc afirmă că administratorul platformei vede dacă utilizatorul a solicitat anonimatul, însă această informație nu este transmisă inspectorilor din teritoriu.

„Aceasta este o carență a platformei și deja am discutat cu dezvoltatorul. Când utilizatorul bifează opțiunea de anonimat, inspectorul din teritoriu nu ar trebui să vadă numele, prenumele sau alte date de identificare ale persoanei. Din păcate, acest aspect nu a fost luat în calcul și reprezintă o problemă a noastră”.

Potrivit lui Poverjuc, inspectorul nu trebuia să divulge identitatea persoanei care a depus sesizarea.

Până la implementarea modificărilor tehnice, Inspectoratul spune că va transmite instrucțiuni tuturor subdiviziunilor teritoriale privind interdicția divulgării identității raportorilor.

Cum ar trebui să funcționeze sistemul

Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu, organizația care a dezvoltat platforma EcoAlert.md, afirmă că funcția „anonim” a fost creată tocmai pentru protejarea persoanelor care raportează probleme de mediu.

„Funcția de bifă „anonim”, nu este introdusă de formă. Ea prevede faptul că persoana care raportează o problemă de mediu va fi protejată de eventuale probleme pe viitor”.

Potrivit acesteia, inspectorii de mediu din teritoriu nu ar trebui să aibă acces la datele cu caracter personal ale persoanei care transmite sesizarea.

„Persoana care sesizează o problemă transmite practic o petiție. Platforma generează automat un fișier text care este expediat inspectorilor din teritoriu. Potrivit legii, persoana trebuie protejată atunci când nu dorește să îi fie divulgată identitatea”.

Specialista afirmă că doar o singură persoană din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului ar trebui să dețină acces la contul de administrator, unde sunt vizibile datele de identificare ale raportorilor.

Totodată, aceasta spune că nu este primul caz în care au fost semnalate probleme privind protejarea identității persoanelor care utilizează platforma.

Ce spune legea?

Jurista de mediu Ana Cazacu explică faptul că divulgarea identității unei persoane care depune o sesizare poate încălca mai multe acte normative, inclusiv Legea privind protecția datelor cu caracter personal, Codul administrativ și Convenția de la Aarhus.

„Orice instituție sau persoană care are acces la date cu caracter personal este obligată să le păstreze confidențiale, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Divulgarea acestor informații trebuie să respecte prevederile legale privind protecția datelor”.

Potrivit acesteia, divulgarea numelui, numărului de telefon sau a altor date ale petiționarului poate încălca legislația privind protecția datelor cu caracter personal, obligațiile de confidențialitate ale funcționarilor publici și regulile interne aplicabile autorităților.

Persoanele care se confruntă cu astfel de situații pot depune o plângere la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, pot solicita sancționarea disciplinară a funcționarului responsabil și pot cere despăgubiri în instanță pentru prejudiciul suferit.

Ana Cazacu afirmă că asemenea cazuri există, însă sunt rareori documentate.

Un test urmărit de 20 tineri interesați de jurnalismul de mediu

Verificarea platformei EcoAlert.md a avut și un scop educativ, fiind realizată în cadrul Taberei de Vară pentru Viitorii Jurnaliști de Mediu, unde 20 de tineri au urmărit modul în care funcționează un mecanism de raportare a problemelor de mediu.

Pentru ei, exercițiul trebuia să fie o demonstrație despre implicarea civică și despre rolul pe care îl poate avea fiecare cetățean în protejarea mediului. În schimb, experiența a generat întrebări despre cât de sigur este acest proces pentru cei care aleg să semnaleze nereguli.

Este dificil să construiești o nouă generație de jurnaliști și protectori ai mediului atunci când primul contact cu un mecanism de raportare le poate diminua încrederea în instituțiile chemate să protejeze natura.

Astfel de mecanisme își ating scopul doar atunci când cetățenii au încredere că pot semnala probleme fără teama că identitatea lor va fi divulgată.