Republica Moldova a interzis ambalajele din plastic, dar a făcut excepție pentru polistiren

Polistirenul (PS), spuma de polistiren sau polistirenul expandat (EPS) este un material plastic din care sunt fabricate, de regulă, pahare și farfurii de unică folosință, ambalaje pentru produse alimentare congelate, caserolele pentru mâncarea la pachet de la cantine, mâncarea de la mesele de pomenire etc.  

Ambalajele din polistiren conțin inscripția PS (Polistiren / Spumă de polistiren) sau EPS, ceea ce înseamnă polistiren expandat. Spuma de polistiren, inițial descoperită de Eduard Simon în 1839 în Germania, este mai mult de 95% aer și doar aproximativ 5% plastic. 

Agenții economici aleg acest tip de material sintetic datorită caracteristicilor sale avantajoase – prețul și greutatea sunt mici, mențin temperatura alimentelor și băuturilor calde sau reci și pot ambala produse ude sau umede. De asemenea, protejează bine articolele de uz casnic în timpul transportării lor. 

Cât de avantajoasă este însă această afacere pe termen lung, în raport cu nevoile noastre de sănătate și un mediu de viață potrivit?

Adus din străinătate, ajunge cu tonele în solul Republicii Moldova  

Republica Moldova importă ambalajele din polistiren în cantități industriale, însă reciclează ulterior doar 0,9%.

Deși nu există o statistică pe țară, putem deduce dacă importăm mult sau puțin din statisticile internaționale – doar în anul 2022, potrivit statista.com, capacitatea de producție a PS în lume a constituit peste 15 milioane de tone metrice. 

Având în vedere că fiecare locuitor al Republicii Moldova produce anual cca 45 kg de deșeuri plastice, dintre care 6% revin deșeurilor din PS (conform studiului E-circular), putem deduce că Republica Moldova generează anual cca 117 000 de tone de deșeuri din plastic și respectiv, 7020 de tone de PS.

Doar 0,9% din deșeurile de polistiren sunt reciclate – cca 7 000 de tone, fie sunt arse, fie sunt aruncate în gropile de gunoi din RM.

Potrivit președintei Asociației Obștești Centrul de Instruire și Consultanță E-Circular, Aurelia Bahnaru, polistirenul nu este biodegradabil și nici bacteriile sau microorganismele nu se hrănesc cu el. Fiindcă se descompun timp de sute de ani, ele poluează aerul, apa și solul secole de-a rândul.

Pe de altă parte, ne spune experta, „este foarte dificil și costisitor să îl reciclezi, în ciuda faptului că este ștanțat cu simbolul „reciclare”. Majoritatea instalațiilor de reciclare nu pot procesa polistirenul deoarece este dificil să revină la forma sa de bază. Puține fabrici de reciclare au investit în echipamente de compactare/densificare necesare pentru reformarea blocurilor de spumă, iar întregul proces consumă timp și este costisitor. Anume din acest motiv, majoritatea agenților de colectare a deșeurilor ne propun să-l aruncăm la coșul comun de gunoi.”  

Pentru mai multe detalii despre gestionarea deșeurilor din plastic în Republica Moldova, puteți accesa Studiul privind deșeurile din plastic în Republica Moldova din 2023. 

Mai periculos pentru sănătate decât ne imaginăm 

Spuma de polistiren conține stiren, o substanță chimică identificată drept posibil cancerigen uman.  

Potrivit doctorului în științe chimice, Roman Rusnac, există mai multe studii epidemiologice care sugerează o corelație între expunerea la stiren și îmbolnăviri de leucemie și limfom la om (forme de cancer – n. red.).

Oxidul de stiren este un metabolit foarte reactiv al stirenului, care s-a dovedit a fi cancerigen la animale după expunerea orală. Astfel, Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat  metabolitul ca fiind probabil cancerigen pentru oameni.  

Roman Rusnac a menționat că stirenul duce inclusiv la pierderi de memorie, dificultăți de concentrare și de învățare, leziuni ale creierului și ficatului. 

Stirenul mai poate provoca iritarea pielii, a ochilor și a tractului respirator. Expunerea cronică afectează sistemul nervos central prezentând simptome precum depresie, cefalee, oboseală, slăbiciune și poate provoca efecte minore asupra funcției renale. 

Ambalajele din polistiren nu elimină substanțe toxice în mâncare, dacă nu sunt deteriorate (rupte, mărunțite), dacă în ele sunt depozitate produse cu temperatura de sub 100 de grade Celsius. 

Mai mult, ambalajele din polistiren sunt o amenințare și pentru viața marină – fiind foarte ușoare, sunt purtate de vânt și ajung în apele oceanelor și mărilor. Peștii confundă aceste deșeuri cu mâncarea și, odată consumate, toxinele își fac drum în lanțul trofic până la oameni. Mai mult, spuma EPS blochează sistemele digestive ale animalelor marine. 

Conform unei analize din 2008 din Environmental Research, EPS reprezintă de la 60% până la 80% din deșeurile marine. 

Polistirenul se adună și ne afectează. Cu ce îl înlocuim?  

„Pentru început, un  pas important ar fi înlocuirea paharelor, farfuriilor și recipientelor din PS cu produse fabricate din hârtie/biodegradabile/compostabile sau reutilizabile”, recomandă e-Circular.  

La nivelul marilor industrii, alternativa este ambalajul pe bază de ciuperci. În lume există companii gigant care au anunțat deja înlocuirea ambalajelor din polistiren cu acestea.   

Ambalajele din ciuperci sunt biodegradabile și compostabile. Se descompun natural în doar câteva săptămâni.  

De asemenea, o alternativă ecologică pentru recipientele din polistiren în care se livrează mâncarea poate fi cartonul de tip fagure. Acesta poate înlocui PS datorită efectului său termoizolant.  

Cum putem să le evităm? 

Există mai multe metode simple recomandate de e-Circular prin care putem contribui la reducerea poluării cu polistiren:  

• Să evităm procurarea cărnii, a fructelor și legumelor ambalate în caserole din polistiren; 
• Să nu luăm mâncarea la pachet în recipiente din polistiren – putem să utilizăm propriile caserole; 
• Să optăm pentru o cană sau o sticlă reutilizabilă, atunci când cumpărăm cafea sau ceai în oraș; 
• Să nu cumpărăm produse fabricate din polistiren.  

State în care a fost interzis polistirenul 

Site-ul environment.ec.europa.eu scrie că, începând cu 3 iulie 2021, nu pot fi introduse pe piețele statelor membre ale UE cănile, recipientele pentru alimente și băuturi din polistiren expandat.  

În Franța sunt interzise inclusiv cutiile de kebab din polistiren, potrivit lemonde.fr. Aceste ambalaje au fost interzise de la 1 ianuarie 2021, dar beneficiau de o anumită toleranță, menită să permită epuizarea stocurilor.  

Polistirenul mai este interzis și în statele americane Colorado, Maryland, New York, New Jersey, Vermont, Virginia, Washington, precizează starbuckspartnersvote.com.  

Potrivit CNN, din anul 2021, în afacerile din statul american Maine, cu precădere în restaurante, companii de catering, cafenele și magazine alimentare sunt interzise oficial astfel de recipiente, deoarece nu pot fi reciclate în regiune. 

Ce prevede legea în Republica Moldova?

Cadrul legislativ al Republicii Moldova interzice utilizarea/comercializarea farfuriilor, paharelor, altor accesorii ale serviciilor de masă și bețișoarelor de unică folosință, fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile, de la 1 ianuarie 2021.  

Cu toate acestea, chiar dacă ambalajele din polistiren sunt de unică folosință, iar polistirenul este și el plastic – ba mai mult, nu este atât de ușor de reciclat -, acestea nu au fost interzise la noi în țară și sunt utilizate pe larg. 

„Noi ne dorim foarte mult ca ambalajele din polistiren să fie și ele interzise și chiar luptăm cu asta, însă nu am obținut încă niciun răspuns pozitiv în acest demers”, susține Aurelia Bahnaru, președinta Asociației Obștești Centrul de Instruire și Consultanță E-Circular.