Poliţia a efectuat percheziţii într-un dosar ce vizează îngrăşăminte „de o calitate îndoielnică”. Reprezentant ANSA: „O cantitate atât de mare o poate importa doar un agent economic autorizat”

Peste 20 de mii de tone de îngrășăminte (NPK și sulfat de amoniu) păstrate în condiţii improprii au fost găsite joi, 15 februarie, de către polițişti în trei raioane ale țării: Edineț, Florești și Cahul.  

Acţiunile au fost întreprinse într-un dosar de spălare de bani și de păstrare necorespunzătoare a îngrăşămintelor. S-a constatat că substanţele chimice au fost păstrate sub cerul liber. Potrivit Poliţiei, acestea au fost importate din Rusia și din alte state de către o companie fondată de cetățeni moldoveni și ruşi şi „ar fi de calitate îndoielnică”.

 Valentin Gurău, șeful direcției controlului utilizării și plasării pe piață a produselor de uz fitosanitar și fertilizanți din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), contactat de Ecopresa, a declarat că nu deține detalii privind acest subiect, dar cunoaşte doar informaţiile relatate în presă.

„Nu putem să ne pronunţăm în legătură cu acest caz din motivul că nu cunoaștem cine este agentul economic care a importat. Dar o cantitate aşa de mare poate fi importată doar de un agent economic care este autorizat. Noi autorizăm exportul acestor îngrășăminte. Ele sunt importate oficial, bănuiesc”, a spus reprezentantul ANSA.

În ceea ce privește efectele respectivului lot de îngrăşăminte asupra sănătății, șeful direcției a menționat că „nu o influențează deloc”, însă „influențează agricultura, nu asigură roada estimată – va fi mai puțină”. Dacă sunt deteriorate, efectul e mai slab, urmează să se preleve probe la cât de afectat este îngrășământul respectiv.

În opinia agronomului Ion Cazacu, îngrășămintele artificiale au pentru sol un efect mai mult negativ decât pozitiv. „Toate aceste îngrășăminte artificiale, care sunt şi foarte scumpe, distrug în sol humusul, sărurile pe timp de secetă – planta suferă și roadă nu-i. Vedem, de exemplu, că în anul 2020, care a fost secetos, s-a recoltat foarte puțin”, a explicat specialistul.

El a adăugat că „procesul de chimizare pe teritoriul nostru a început în anii `80, din perioada lui Brejnev” şi că „toți vor să toarne cât mai multă otravă în sol și să aibă „mult în kilă””.

În acest dosar, procurorii din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) i-au acordat statutul de bănuit unui factor de decizie de la Chișinău. Organele de drept continuă investigaţiile.