O primăvară a curăţeniei

Curățenia de primăvară nu poate fi anulată, chiar de-i pandemie. Echipați cu mături, greble și saci, în mai multe sate, localnicii au pornit să facă ordine pe după porți, pe la margini de drumuri, ajungând până și pe la gunoiștile stihiinice.

De cinci ori mai mult teren acoperit cu gunoi decât cu apă

Am ajuns să producem fiecare câteva sute de kg de gunoi anual. Datele statistice arată că în ultimele două decenii, am triplat cantitatea de reziduuri pe care o generăm – de la 122 kg deșeuri/persoană în 2001 la 330 kg deșeuri/persoană anual. 

Și mai grav este că 90% din gunoi ajunge la groapă, în loc să fie reciclat sau compostat. Până la groapă, însă, mai sunt și stații intermediare – deșeurile mai sunt lăsate pe la margine de câmpuri și dealuri, în râuri sau vâlcele numite la grămadă și în mod eronat „râpe”, pe la fiecare colț de mahala lăturalnică sau după gardul unor „gospodari”.

Ca să înțelegem amploarea gunoiului împrăștiat peste tot, ne uităm la cifrele oferite de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor (www.e-circular.org), care reflectă starea de lucruri din 2018: la nivel național, aveam cartografiate peste 23 mii ha de terenuri acoperite cu gunoiști stihinice și peste 85 mii ha terenuri de gunoiști exploatate. Am căutat un expert care să ne ajute să vizualizăm aceste date. Expertul Victor Parlicov ne spune că, dacă cifrele nu s-au schimbat în acești ani, atunci, la nivel național, avem de cinci ori mai mult teren acoperit cu gunoi decât cu apă (suprafața lacurilor și iazurilor din R. Moldova)!

Cetățenii implicați în luarea deciziilor sunt mai atenți cu mediul
Problema gunoiului ajuns la streașină este arhicunoscută. Dar nu toți stau „cu mâinile în sân”. Mai multe inițiative la nivel de comunități rurale, realizate cu sprijin european și nu numai, vin să ne ajute să ieșim din deșeuri. În afară de crearea infrastructurii, este, însă, necesară și schimbarea nivelului de înțelegere din partea cetățenilor.

Aurelia Bahnaru, președinta AVD, observă că lucrurile se îmbunătățesc în localitățile unde oamenii sunt implicați în luarea deciziilor privind gestionarea deșeurilor, le sunt explicate tarifele, sunt organizate puncte de colectare separată a plasticului. Este cazul satului Sireți, raionul Strășeni, unde cetățenii și serviciul de salubrizare gestionat de primărie au pornit o campanie de sortare a plasticului și deja primul camion plin cu plastic a fost scos din localitate. „Aici avem un model de urmat pentru majoritatea primăriilor Republicii Moldova”, spune Aurelia Bahnaru.

Un anotimp potrivit
Și în alte sate ale raionului Strășeni am observat o adevărată competiție în acțiunile de salubrizare. Grupul de pe facebook „Strășeni, mon amour”, dedicat protecției mediului în regiunea menționată, creat și administrat de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, abundă de exemple: se face ordine la Dolna, Cojușna, Sireți, Negrești, Scoreni, Făgureni, Lozova, Zubrești, Vorniceni și nu doar. Cu ajutorul tinerilor, a grupurilor de inițiativă sau organizațiilor locale, acțiunile nu se limitează la „datul cu mătura”.

La Scoreni, elevii Liceului Teoretic „Universul”, membri ai grupului local „Eco Scoreni”, au tipărit un pliant prin care îndeamnă băștinașii să nu depoziteze gunoiul în locuri neautorizate, să  semneze un contract cu primăria privind evacuarea deșeurilor, să colecteze separat plasticul. Mai mult, tinerii au aflat și ce cheltuială se face pentru menținerea curățeniei în localitate. „Din numărul total de 1387 de gospodării din sat, doar 195 au contractat serviciul de colectare a deșeurilor”, scriu cei de la „Eco Scoreni”. Aici, tariful pentru gestionarea deșeurilor este de 30 lei lunar. Interesate sunt și alte detalii: anual se efectuează circa cinci lucrări de întreținere a gunoiștii satului, cu tractorul specializat, costul fiecărei operațiuni de acest fel fiind de 7-8 mii lei.

O acțiune de informare a inițiat și primăria municipiului Strășeni, care, în această primăvară a adoptat și un Regulament local cu privire la salubrizarea teritoriului și menţinerea ordinii sanitaro-ecologice. „Apelul nostru este să ieșim cu toții să ne curățim localitatea, inclusiv în jurul gunoiștii, să ajungem și pe toate drumurile de câmp, unde locuitorii orașului au format gunoiști neautorizate”, spune Valentina Casian, primara municipiului Strășeni.

Dar la Negrești… să vezi și să nu crezi. O gunoiște de la marginea satului a fost lichidată definitiv, iar planul sătenilor este de a crea o zonă verde pe locul rușinii de odinioară. Teritoriul destinat depozitării deșeurilor a fost îngrădit cu sprijinul primăriei, iar locuitorii sunt îndemnați să respecte toate regulile de stocare a gunoiului în spațiul special organizat pentru asta. „În caz contrar – amenzi usturătoare vor fi aplicate”, afirmă primarul Alexandru Schirliu.

Însă nu întotdeauna mesajul este înțeles de toți membrii comunității. Pentru unii, apelul la conștiință, bun simț sau respect nu funcționează. Așa au pățit cei de la Zubrești: după ce au curățat locul unei gunoiști, dimineața s-au pomenit cu o căruță de saci cu gunoi în locul proaspăt curățat. Maria Manoli, primara satului, nu s-a lăsat păgubașă. În gunoi a fost găsită o chitanță cu semnătura proprietarului, care a fost dat în căutare prin sat.

Compost, nu foc
De fapt, campaniile de curățenie pe timp de primăvară, în ajunul Sfintelor Sărbători, sunt tradiționale pentru toate localitățile noastre. Unele localități organizează concursuri precum „Cea mai curată, cea mai amenajată mahala, stradă”. Aceste „clăci” colective mobilizează oamenii, îi determină să arate că sunt gospodari nu doar în ograda lor, le dă „mandat” să ceară respectarea curățeniei.

Totuși, desfășurând acțiuni de salubrizare, nu uitați de regulile de protecție a mediului. Este interzisă și se amendează arderea resturilor vegetale (frunze, resturi de crengi, coarde de la vița de vie, iarbă uscată etc.). Acestea pot fi în schimb compostate: rezervați un loc la capătul grădinii, instalați o ladă pentru compostare și depozitați acolo inclusiv resturi organice. De asemenea, nu este permisă arderea plasticului sau altor deșeuri adunate în procesul salubrizării. Pentru acestea puteți apela la un serviciu de evacuare a gunoiului în locul special amenajat și aprobat de primărie.

O situație des întâlnită în localitățile noastre, când unii cetățeni refuză să se aboneze la serviciul de colectare/transportare a deșeurilor. Caricatură realizată de Alex Buretz.

Lilia CURCHI

Articol publicat în Revista NATURA în numărul 350

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, fondatoarea Ecopresa.md, este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează Proiectul „Responsabilizare prin informareîn localităţile codrene” în raionul Strășeni. Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul Proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).