Milioane înecate într-un apeduct cu „apă moartă”

Peste trei milioane de lei. Atât s-au investit în ultimii cinci ani într-un sistem de aprovizionare cu apă la Ciuciuleni, Hâncești – un sat cu aproape 5 mii de locuitori. La robinet, însă, curge apă de o calitate îndoielnică. „E leșie, e apă moartă”, spun localnicii. Sonda de aprovizionare cu apă a fost forată pe locul fostei gunoiște a satului de firma lui Grigore Cobzac, deputat liberal-democrat și fost președinte de raion. Asta după ce, anterior, proiectul de aprovizionare cu apă naturală din izvoarele râului Cogâlnic a eșuat, acestea fiind acaparate, la limita legii, de afaceriști locali.

„Să vă spun cinstit, noi folosim [apa de la robinet] numai la păsări, la spălat hainele. La băut și pregătirea mâncării n-o folosim. E gălbioară. Am încercat odată să fac ceai cu apa de la robinet și mi s-a părut că are gust de sodă (bicarbonat de sodiu)”, povestește Ecaterina Lica (60 ani). Femeia spune că a contribuit cu 1800 lei la finanțarea proiectului de conectare la rețeaua de apă, ulterior cheltuind alte sume importante pentru ca apa să-i fie conectată până în gospodărie. Lunar, mai achită și costul apei – 10 lei/m3 pentru consumul de până la 5m3 și câte 30 lei/m3 dacă depășește această limită. Agenții economici plătesc 30 lei/m3 de apă, fără TVA.  

La solicitarea redacției, Maria Sandu, doctor în chimie la Institutul de Ecologie și Geografie al Academiei de Științe, a analizat compoziția apei de la robinet. Datele au arătat că este depășit conținutul maxim admis al ionilor de amoniu de peste două ori, iar culoarea galbenă a apei nu poate fi acceptată pentru consum. „Pentru sol este dăunător [de folosit această apă]. Nitriții sunt 4,44, pe când norma este 0,5. Nu avem calciul și magneziul necesar. Dar m-a bucurat foarte mult că nu sunt nitrați”, spune Maria Sandu.     

Pavel Eremia, șeful Sectorului Sănătatea Mediului în cadrul Centrului de Sănătate Publică din raionul Hâncești spune că pentru apeductul de la Ciuciuleni nu a fost eliberată autorizația de folosire a apei nici pentru consum, nici ca apă tehnică. „Noi analizăm permanent sursa de apă la Ciuciuleni, dar primăria încă nu s-a adresat pentru obținerea autorizației. Ultimele analize sunt din noiembrie 2017. Acestea, cu adevărat arată modificări ale culorii apei, apa nu conține săruri”, spune Eremia.

Pentru crearea rețelei de aprovizionarea cu apă s-au cheltuit 3 milioane de lei, dintre care peste 2 milioane de  lei au fost alocate din sursele Fondului Ecologic Național,  restul fiind cofinanțări din partea Primăriei, Consiliului raional Hâncești, PNUD și contribuția populației.

Până în prezent, doar una din 10 gospodării din Ciuciuleni este conectată la apeduct. Pentru a finaliza aprovizionarea cu apă a celor aproape 2000 de gospodării, autoritățile ar mai avea nevoie de alte circa 9 milioane de lei.

Sondă arteziană pe un teren poluat

Potrivit localnicilor, sonda a fost forată pe locul fostei gunoiși a satului. „Pentru sonda arteziană a fost ales locul cu cele mai multe surse de poluare. Nu departe au fost cândva şi ferme. Nu s-au sfătuit cu oamenii. Când am cerut să ni se prezinte analizele la apă, s-au eschivat și nu am mai primit niciun fel de date”, menționează Ion Lupu, consilier local la Ciuciuleni.

Vasile Marandici, președintele Asociației Obștești „ASD-Ciuciuleni”, își amintește că peste drum erau și serele de tutun, care era stropit cu „dust”, un poluant persistent. „Zi și noapte curgea și motorină, tractoriștii aruncau surplusul ca să arate că au muncit și au utilizat toată cantitatea de combustibil repartizată. Și până la urmă, ei (autoritățile – n.r.) hotărăsc să dea de acolo apă la lume”, spune Marandici.

Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, atribuirea terenului pentru forarea sondei a fost avizată de Centrul de Sănătate Publică Hâncești. „Gunoiștea ar influența [calitatea apei] dacă ar fi o fântână de suprafață, la 10-20 metri. Dar dacă e forată la 200-280 metri eu cred că nu [influențează]. Practic, apa este bună de băut”, consideră medicul Pavel Eremia.

Firma președintelui de raion

În noiembrie 2011, deputatul liberal-democrat Grigore Cobzac, atunci în funcția de preşedinte al raionului Hânceşti, semnează un demers către Fondul Ecologic Naţional pentru susţinerea necondiţionată a proiectului de aprovizionare cu apă la Ciuciuleni. Peste jumătate de an, firma sa – SRL „Digricom” – primeşte peste 2 milioane jumătate de lei, bani publici, pentru realizarea lucrărilor.

În septembrie 2017, Inspecția Financiară din subordinea Ministerului Finanțelor a constatat că firma lui Cobzac are „lacune la capitolul corectitudine și eficiență a utilizării mijloacelor financiare alocate de Fondul Ecologic Național” și a sesizat organele de drept. Potrivit Mariei Vieru, șefa serviciului de presă a Procuraturii Generale, cazul este în vizorul Procuraturii Anticorupţie pe faptul abuzului de serviciu comis de factorii de decizie ai SRL „Digricom”.

Din 2011 până în 2015, cât timp Grigore Cobzac a deținut funcția de președinte al raionului Hâncești și deputat în Parlament, SRL „Digricom” a câștigat licitații de peste 42 mln. lei. Majoritatea contractelor au fost semnate pentru construcția sistemelor de apă și canalizare în mai multe localități din Hâncești.

Donatorul Partidului Democrat continuă proiectul

Chiar dacă apa este de o calitate îndoielnică, primăria continuă să extindă rețeaua existentă. În vara anului 2017, SRL „Vaspus” – o firmă din Călărași, deținută de Vasile Pușcașu, a realizat lucrări în valoare de peste 578 mii lei. Numele lui Pușcașu se regăsește în lista donatorilor Partidului Democrat din Moldova la alegerile locale din 2015, cu o donație de 60 de mii de lei. Totodată, firma lui se numără printre agenții economici care fac afaceri cu statul. Astfel,  în 2011-2017, SRL „Vaspus” a câștigat licitații în valoare de 6,4 mln. de lei, majoritatea la Călărași.

Satul are izvoare cu apă pură

La ieșirea din Ciuciuleni, lăsăm în urmă stația de aprovizionare cu apă și urcăm pe cursul râului Cogâlnic, în căutarea izvoarelor care ar fi trebuit să fie sursa de alimentare cu apă a localităţii. În timp ce satul nu are apă de calitate, în amonte găsim salbe de lacuri pline ochi cu apă, alimentate de izvoarele râului Cogâlnic. O adevărată imagine de basm, la poalele Codrilor Moldovei.

Studiul de fezabilitate la proiectul de aprovizionare cu apă a satului Ciuciuleni, depus la Fondul Ecologic Național în 2011 indică faptul că anume aceste izvoare urmau să fie sursa de aprovizionare a satului. Acestea sunt trecute ca sursă de apă potabilă şi în Avizul la proiect, eliberat de Inspectoratul Ecologic de Stat.

Tot din aceste izvoare, AO „ASD-Ciuciuleni” vroia să alimenteze localitatea cu apă. Această organizație neguvernamentală a câștigat în 2008 la Comisia Europeană un proiect în valoare de peste 738 mii euro.

„Acolo (sectorul „Huta” – n.r.) sunt mai multe izvoare. Noi trebuia să le facem drenaj și 100 tone de apă să le aruncăm spre sat”, spune Vasile Marandici, președintele „ASD-Ciuciuleni”. Proiectul a eșuat însă, deoarece banca „Investprivatbank” la care „ASD-Ciuciuleni” avea conturile a falimentat.

Primarul Gheorghe Grigoraș spune că, ulterior, primăria a renunțat la realizarea unui proiect de aprovizionare cu apă a localității din aceste izvoare. „Până la urmă, acolo unde ei au vrut să facă proiectul („ASD-Ciuciuleni” – n.r), acel teren era dat în arendă, pe urmă a fost vândut și proprietarul a săpat iaz. Și dacă a fost săpat iazul, apele s-au coborât, și acum nu mai pot fi utilizate”, declară primarul Gheorghe Grigoraș.

Mai multe iazuri sunt acum în albia râului Cogâlnic – patru aparțin Cooperativei „Luceafărul-1”, condusă de omului de afaceri din Chișinău, Nicolae Berezovschi. Altele  sunt ale soților Gheorghe și Maria Țurcanu, din Ciuciuleni. Aceștia au cumpărat terenurile, în mai multe etape, între anii 2000-2008.

Astăzi, Cooperativa are în proprietate peste 32 ha de teren în albia Cogâlnicului, iar soții Ţurcanu – peste 13 ha.

Procesul

Vânzarea de pământuri în albia râului Cogâlnic a nemulțimit mai mulți săteni. Nedreptățiți, locuitorii au cerut în instanță anularea tranzacției cu terenurile din sectorul „Huta”, care au ajuns în proprietatea Cooperativei „Luceafărul-1”. În ianuarie 2009 Judecătoria Hâncești declară nul contractul de vânzare-cumpărare, dând câștig de cauză păgubiţilor. Totuşi, la doar câteva luni, în aprilie 2009, Curtea de Apel Chișinău anulează definitiv și irevocabil decizia Judecătoriei Hâncești.

Până în prezent, Ion Lupu și alți zeci de cetățeni de la Ciuciuleni transmit demersuri la toate instituțiile abilitate, însă fără succes.

Contactat telefonic, Nicolae Berezovschi, președintele Cooperativei „Luceafărul-1”, spune că nu a admis nicio încălcare. „Toate iazurile Moldovei s-au construit pe râuri, altfel iazul nici nu poți să-l construiești. Pe toate râurile, duceți-vă pe unde este râu și o să vedeți toate iazurile. Când eu am venit, iazul era deja construit. Pe urmă eu l-am divizat, am întărit barajul. Ca să protejez satul”, spune Nicolae Berezovschi.

„Teoretic, dacă este teren privat, deținătorul poate face ce vrea. Dar dacă terenul este pe cursul de apă, atunci este prevăzut de Constituție că este proprietate publică. Cursul râului nu poate fi teren privat”, precizează specialistul de la „Apele Moldovei”, Ion Fliurța.

Iazuri fără coordonare și…

Inspectoratul Ecologic de Stat spune că Cooperativa „Luceafărul-1” a elaborat fișa tehnică și Regulamentul de exploatare pentru fiecare bazin acvatic și le-a înregistrat în Registrul de evidență a lacurilor de acumulare/iazurilor al Agenției Apele Moldovei, în conformitate cu prevederile din 2016.

Altceva ne spun responsabilii de la Agenției „Apele Moldovei”. „Nu am găsit nimic în Registrele de evidență ale coordonărilor din direcție [despre iazurile de la Ciuciuleni]”, menționează Lidia Marian, specialist principal în Direcția managementul resurselor de apă din cadrul Agenției „Apele Moldovei”. „Conform procedurilor legale, dacă vor să construiască [sau reconstruiască] iazuri le punem condiții pentru elaborarea proiectului, ulterior acesta fiind verificat de Inspectoratul Ecologic de Stat”, spune Marian.

Totuși, conform datelor cadastrale, suprafețele deținute de Berezovschi și soții Țurcanu sunt terenuri agricole. „La momentul expunerii la licitație a terenurilor agricole nu a fost stipulat genul concret de activitate în zonele respective. Informații privind temeiurile legale care au stat la baza creării iazurilor pe cursul râului Cogâlnic, primăria nu deține”, declară primarul Gheorghe Grigoraș.

„Cogâlnic este cel mai pedepsit râu, din toate punctele de vedere. Are un șes lat și a fost demarcată proprietatea publică a primăriei până la mal, deși conform legii trebuie să fie un regim de protecție nu mai puțin de 50 metri”, adaugă Ion Fliurța, Agenția „Apele Moldovei”.

…afaceri neînregistrate

După ce au intrat în posesia terenurilor, atât Cooperativa „Luceafărul-1”, cât şi soții Ţurcanu, şi-au construit vile pe malul iazurilor. Iazurile cooperativei sunt împrejmuite cu gard de sârmă, iar spre cele deținute de Țurcanu accesul este restricționat de o barieră.

Cooperativa „Luceafărul-1” are patru construcții în albia Cogâlnicului, de dimensiuni diferite, de la 90 la 340 m2. Pe malul iazurilor sunt amenajate foişoare, iar cu ajutorul bărcii te poți retrage la o insulă rămasă pe mijlocul fostei păşuni. Gheorghe și Maria Ţurcanu au construit cinci case. Toate sunt ridicate de-a lungul iazurilor, chiar de la marginea Codrilor.

Pe pagina web de promovare turistică a raionului Hânceşti găsim că aici este o zonă de agrement. Totuși, afacerile din albia Cogâlnicului nu sunt înregistrate la primăria locală.

De asemenea, conform primarului, Gheorghe Grigoraş, primăria nu dispune de documente confirmative referitor la certificatele de urbanism, proiectare etc. Oamenii de afaceri achită doar impozit funciar și impozit pentru oglinda apei.

„Este un caz deosebit de grav – privatizarea albiei unui râu, chiar de la izvoare. Este regretabil că abuzurile nu au fost curmate de-a lungul a peste 10 ani, inclusiv sub pretextul unei decizii judecătorești. Autoritățile naționale ar trebui să intervină, conform legislației, și să reîntoarcă albia râului, cu tot cu izvoarele sale, în proprietatea statului”, spune Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova.

Lilia Curchi, Sergiu Pascari

Grafica: Vladimir Petrusevici

Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului „Follow the Money”, realizat de RISE Moldova și TOL în baza unui grant oferit de Ministerul Afacerilor Externe al Cehiei și National Endowment for Democracy. Autorii sunt responsabili de conținutul articolului, iar acesta nu exprimă în niciun fel pozițiile oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe al Cehiei și National Endowment for Democracy.

 Articol apărut în Revista „NATURA”, luna ianuarie 2018

www.natura.md