Insula verde a devenit roşie. Madagascar se luptă cu o secetă îndelungată şi, posibil, cu „prima foamete din lume cauzată de schimbările climatice”

A patra insulă ca mărime din lume şi unul dintre cele mai diverse ecosisteme, cu mii de specii endemice de plante şi animale, precum lemurii, Madagascar proiectează imaginea unui paradis natural luxuriant. Dar în unele părţi, cum ar fi regiunile sale sudice îndepărtate, realitatea de pe teren s-a schimbat, potrivit Reuters.

„Obişnuiam să numim Madagascar insula verde, dar, din păcate, acum este mai degrabă o insulă roşie”, a declarat Soja Lahimaro Tsimandilatse, guvernatorul regiunii sudice Androy, citat de Mediafax.

„Nu există nimic de recoltat. De aceea nu avem ce mânca şi murim de foame”, a declarat Tarira, mamă a şapte copii, aflată la un post izolat al Programului Alimentar Mondial (PAM) din apropiere de Anjeky Beanatara.

Mai mult de un milion de persoane din sudul Madagascarului au nevoie în prezent de ajutoare alimentare din partea PAM, o agenţie a Naţiunilor Unite.

Criza alimentară din sudul ţării s-a acumulat pe parcursul mai multor ani şi are cauze interconectate, printre care se numără seceta, defrişările, daunele aduse mediului, sărăcia, COVID-19 şi creşterea populaţiei, potrivit autorităţilor locale şi organizaţiilor umanitare.

Cu o populaţie de 30 de milioane de locuitori, Madagascar a cunoscut întotdeauna evenimente meteorologice extreme, dar oamenii de ştiinţă spun că acestea vor creşte probabil în frecvenţă şi severitate pe măsură ce schimbările climatice provocate de om ridică temperaturile.

Insula s-a putea confrunta cu prima foamete din lume, cauzată de schimbările climatice

Grupul de experţi în schimbări climatice IPCC al Naţiunilor Unite afirmă că în Madagascar se observă deja o ariditate crescută şi prevede că secetele se vor intensifica. La apogeul crizei alimentare din sudul ţării, PAM a avertizat că insula riscă să asiste la “prima foamete din lume cauzată de schimbările climatice”.

Un studiu realizat de colectivul internaţional de cercetare World Weather Attribution a declarat că modelele indică o mică schimbare în direcţia creşterii numărului de secete cauzate de schimbările climatice în sudul Madagascarului, dar a precizat că variabilitatea naturală a fost cauza principală a celui de-al doilea eveniment secetos după 135 de ani din 1992.

Theodore Mbainaissem, care conduce operaţiunile PAM în zonele cele mai afectate din sudul Madagascarului, a declarat că modelele meteorologice, altădată regulate, s-au schimbat în ultimii ani, iar bătrânii din sate nu mai pot şti care este cel mai bun moment pentru a planta sau a recolta.

Mbainaissem a declarat că, după luni de zile de intervenţie din partea PAM, a altor organizaţii de ajutorare şi a autorităţilor locale, cea mai gravă criză alimentară a trecut. El a spus că ratele de malnutriţie severă în rândul copiilor au scăzut de la aproximativ 30% în urmă cu câteva luni la aproximativ 5% în prezent.

Comunităţile şi grupurile umanitare încearcă deja să depăşească faza de urgenţă şi să se concentreze pe proiecte de viitor, cum ar fi un efort pe scară largă în oraşul de coastă Faux Cap pentru a stabiliza dunele de nisip prin plantare. Dar în zonele rurale, unde oamenii trăiesc în sărăcie cruntă, unele dintre tendinţele care au contribuit la criză sunt încă prezente.