FOTO: Viitori fotbaliști de la Ungheni, curioși să știe cum se fac prognozele meteo

Stația Meteorologică de la Cornești, Ungheni, și-a deschis larg ușile pentru cei care vor să afle cum se face, pas cu pas, prognoza vremii pentru următoarele zile. Cei mai curioși au fost viitorii fotbaliști care practică sportul la Gimnaziul „D. Cantemir” din localitate. Ei au vizitat recent stația, în contextul în care la instituție a fost organizată Ziua Ușilor Deschise.
 

Acești elevi, sub îndrumarea antrenorului Veaceslav Vasiliev, care este și inginer superior la Stația Meteorologică de la Cornești, fac parte dintr-o echipă de fotbal, iar pe viitor își doresc să devină chiar fotbaliști profesioniști. Printre viitorii fotbaliști de la Cornești sunt și fete care visează să devină sportive de performanță. Evelina Gorea este una dintre ele. „Am devenit membră a echipei de fotbal cu un an în urmă. De la tatăl meu am aflat pentru prima dată despre fotbal, el mi-a descris jocul. Mi-a plăcut. Îmi doresc să devin fotbalistă”, a spus entuziasmată Evelina. 

Lui Veaceslav Vasiliev îi place să lucreze cu copiii, la fel de mult cum muncește și la Stația Meteorologică. Discipolii lui îl ascultă cu mare atenție atunci când le povestește sau le explică ceva. „Al doilea an mă ocup cu copiii. Am jucat și eu fotbal și am făcut parte dintr-o echipă. Feciorul meu și soția îmi spuneau că avem băieți buni la gimnaziu și ar fi bine să mă ocup cu ei, să avem o echipă de fotbal. Am adunat băieți din clase mai mari, mai mici. Avem acum în gimnaziu 48 de copii care practică fotbalul. Deja avem și rezultate frumoase. Anul trecut, am luat locul trei la Campionatul raional la fotbal”, a relatat cu bucurie Veaceslav Vasiliev.

 
„Ca să facem prognoze meteo pentru următoarele 7 zile, e nevoie de date de pe tot globul”
 

O zi de muncă la Stația Meteorologică de la Cornești începe la 7:30 dimineața, iar angajații lucrează în ture a câte 24 de ore. Stația a fost inaugurată în noiembrie 1944, tot atunci au fost efectuate și primele observații meteorologice despre starea vremii. În subordinea Serviciului Hidrometeorologic de Stat sunt în total astfel de 14 stații, iar alte patru stații similare se află în regiunea transnistreană a țării. Observațiile meteorologice au loc non-stop, datele despre starea vremii sunt culese o dată în oră, dar o dată la trei ore sunt transmise prin coduri pentru schimb internațional de date.

„Serviciul Hidrometeorologic de Stat de la Chișinău este membru al Organizației Meteorologice Mondiale. Pentru a efectua prognoze meteo, este nevoie de schimb internațional de date. În cadrul Organizației Meteorologice Mondiale, există centre regionale. Datele din Republica Moldova sunt transmise la un centru regional. Ulterior, centrul regional face schimb de date cu toată lumea. La ora actuală, Republica Moldova transmite date meteorologice la Centrul Regional cu sediul la Moscova. Dar ducem tratative ca centrul nostru regional să fie cel de la Touluse, Franța. Ca să putem face prognoze meteo pentru Republica Moldova pentru următoarele două zile, e nevoie de informație de la toate stațiile meteo din Europa. Ca să facem prognoze meteo pentru următoarele 3, 5 sau 7 zile, e nevoie de date de pe tot globul”, a explicat Lilia Treșcilo, șefa Centrului de Monitoring Meteorologic și Hidrologic.

 
Cum se măsoară temperatura aerului și alți parametri?  

Toate stațiile meteorologice din Republica Moldova fac măsurări în mod automatizat. Temperatura aerului se măsoară la o înălțime de doi metri și la umbră. Tot la aceste stații se măsoară umiditatea aerului, presiunea atmosferică, cantitatea de precipitații. Aceste date se transmit de la stațiile automatizate pe un server, care este instalat în clădirea Serviciului Hidrometeorologic de Stat din Chișinău. În anii 2015-2016, în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale, au fost instalate stații automatizate noi, care au senzori pentru precipitații.

„Senzori automatizați sunt instalați la toate cele 14 stații meteorologice. În afară de aceasta, avem 34 de ministații, ele nu au personal, activează în baza unor panouri fotovoltaice și, la fel, transmit datele serverului de la Chișinău. Le-am numit ministații pentru că acolo sunt colectate doar date despre temperatura, umiditatea aerului, temperatura în sol la o adâncime de cinci centimetri și cantitatea de precipitații. Din cele 34 de ministații, șase funcționează în Chișinău. Aceste ministații ne-au ajutat să aflăm că, într-o zi din anul trecut, în sectorul Râșcani din capitală au fost precipitații cât e norma pentru o lună”, a menționat Lilia Treșcilo.

Deși au fost instalate cu 8 ani în urmă, stațiile meteorologice automatizate au nevoie de renovare, iar anumiți senzori trebuie schimbați. De exemplu, nu sunt senzori care ar determina la ce înălțime se află norii, care este vizibilitatea meteorologică, a adăugat șefa Centrului de Monitoring Meteorologic și Hidrologic.

Care este grosimea stratului de zăpadă ce ne permite să patinăm în siguranță?  

Dinu Prepeliță, șeful direcției hidrologie din cadrul SHS, a venit la Ziua Ușilor Deschise de la Cornești  cu un „arsenal” de instrumente, cu ajutorul cărora se fac prognozele. De la Dinu Prepeliță copiii au aflat că, la ora actuală, pe teritoriul Republicii Moldova sunt 53 de posturi hidrometrice care măsoară nivelul apei, temperatura apei în râuri, cantitatea de precipitații, fenomenele meteorologice care au loc la aceste stații de observație. Datele respective se colectează atât de pe râurile mari – Nistru și Prut, cât și de pe râurile mici.

Mai târziu, Dinu Prepeliță a prezentat un panou informativ, în care este prezentată activitatea zilnică a angajaților direcției hidrologie. „Aici angajații măsoară iarna stratul de zăpadă, ca să cunoaștem rezerva de apă care vine din zăpadă și din stratul de gheață. Populația are nevoie de o asemenea informație, mai ales copiii, cărora le place să iasă iarna la pescuit, la ghețuș. Și dacă stratul de gheață nu este destul de gros, se emite o avertizare – stratul de gheață are o grosime de doar doi centimetri și nu se recomandă să ieșim la patinat. Stratul de gheață trebuie să fie de cel puțin 8 cm, ca un copil sau un matur să poată păși pe gheață. Dacă stratul de gheață este mai subțire, probabilitatea ca gheața să se spargă este foarte mare. Chiar de cântărim doar 50 de kilograme și presupunem că gheața ne va ține, am făcut unu, doi pași de la mal și putem să ne înecăm”, a atenționat Dinu Prepeliță.

 
Șeful direcției hidrologie din cadrul SHS a mai detaliat că un strat de gheață de 8 cm nu se formează la anumite temperaturi, ci e nevoie ca perioada de temperaturi scăzute să fie îndelungată. „Nu poate să fie minus 30 de grade timp de o zi. E nevoie de temperaturi scăzute timp de 30-40 de zile. De exemplu, 20-30 de zile trebuie să fie minus 20 de grade, ca să se formeze un strat de gheață de 8 cm. Iarna, auzim deseori la știri că un pescar s-a înecat într-un anumit iaz. De ce? Pentru că stratul de gheață a fost subțire, pescarul a ajuns la mijlocul iazului. Deși a fost emis un avertisment că stratul de gheață va fi subțire, iar temperatura aerului este de +1 grad sau mai mult, persoana s-a înecat, din păcate. De aceea, trebuie să fiți receptivi la asemenea avertizări”. 

Senzorii trebuie reînnoiți. Au fost instalați cu 20 de ani în urmă
 
Alexandru Daltă, șeful secției mentenanță din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, a venit la Ziua Ușilor Deschise cu alte detalii. De la el am aflat că Stația Hidrometeorologică de la Cornești este semiautomatizată, adică unele date sunt colectate de aparate, iar altele – sunt culese de oameni. Datele care se colectează aici se transmit la calculator prin cablu. „Calculatorul se află în clădire. Deja observatorul formează o telegramă și transmite informația mai departe la sediul central de la Chișinău. Aici se măsoară astfel de parametri ca temperatura și umiditatea aerului, temperatura la sol, la 5, 10, 15 și 20 de centimetri adâncime. Acești parametri sunt necesari pentru agrometeorologie, în mod special pentru agricultori”, a spus Alexandru Daltă. 

 Aparatele care fac măsurări la stația meteorologică de la Cornești, care este una semiautomatizată, au fost instalate în anii 2004 și 2008. „La momentul actual, datele pe care le acumulează acești senzori nu sunt la fel de veridice precum erau acum 20 de ani. Cu timpul, senzorii pierd din precizie. Orice senzor are un anumit termen de viață. Desigur, este necesar ca tehnica să fie reînnoită”.
 
La o înălțime de 10 metri de la sol, se măsoară viteza și direcția vântului, conform unor standarde ale Organizației Mondiale ale Meteorologiei (OMM). Este și un senzor care măsoară presiunea atmosferică. Observatorii, angajați la Stația Hidrometeorologică de la Cornești, sunt cei care colectează neautomatizat date privind vizibilitatea, nebulozitatea.
 
Termometrele clasice măsoară temperatura solului de la o adâncime de 40 de centimetri până la o adâncime de 3 metri 20 de centimetri. Aceste termometre sunt încă din perioada Uniunii Sovietice, ele fiind cu mercur.

 
Pluviometrele măsoară prin metode clasice cantitatea de precipitații. „Într-un vas se adună precipitațiile. Apoi, cu un pahar gradat, se varsă precipitațiile și se calculează, în milimetri, conform unei formule, ce cantitate de precipitații a căzut”.
 
O porțiune a Stației Hidrometeorologice de la Cornești este automatizată. „Stația este conectată la curent, 220 V. În interior avem transformatoare, care transformă 220 V în 12 V și alimentează cu energie electrică echipamentul. Iar acest transformator este de la baterie. În cazul în care se întrerupe curentul electric, panoul automatizat continuă să lucreze, în baza bateriilor, care sunt alimentate de la panouri fotovoltaice. Aici sunt instalate două panouri fotovoltaice, a câte 60 W fiecare”.

Prin intermediul Zilei Ușilor Deschise, organizată recent în toate cele 14 stații meteorologice de pe malul drept al Nistrului, angajații Serviciului Hidrometeorologic de Stat speră să capteze și, implicit, să sporească interesul pentru meteorologie în rândul tinerilor, pe care îi așteaptă să le devină colegi.