Fără deșeuri din plastic. Săptămâna Verde Europeană acum și în Republica Moldova

Circa 400 de milioane de tone de deșeuri din plastic se generează anual, la nivel global. O treime din acest gunoi provine din ambalaje, inclusiv de la articole din plastic de unică folosință. Majoritatea acestor deșeuri ajung la gropile de gunoi sau se pierd în natură, iar consecințele sunt suportate de noi toți, a declarat Janis Mazeiks, ambasadorul UE în Republica Moldova, în cadrul unei conferințe organizate la Chișinău de ministerul de resort, în contextul Zilei Mondiale a Mediului, care este marcată anual pe data de 5 iunie. „Provocările de mediu și dezvoltarea durabilă” a fost genericul ediției actuale a conferinței.

„Pentru a răspunde la această provocare, Comisia Europeană a prezentat o nouă propunere de limitare a cantității de deșeuri produse din ambalaje. Propunerea promovează ambalajele reutilizabile. De asemenea, propunerea Comisiei Europene sprijină sortarea corectă a deșeurilor. Acest lucru va deschide, la rândul său, oportunități pentru noi soluții inovatoare și va reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Astfel, vom reduce utilizarea apei și daunele aduse mediului”, a menționat Janis Mazeiks.

Ambasadorul UE în Republica Moldova a remarcat eforturile pe care Republica Moldova le întreprinde în sectorul de mediu, cu sprijinul UE și al altor parteneri. „În primul său an, în calitate de țară candidată la UE, Moldova a adoptat două legi noi pentru a se armoniza cu directivele UE. Este vorba despre evaluarea impactului mediului și evaluarea strategică de mediu. Moldova și-a actualizat, de asemenea, legile din domeniul ecologiei și a aprobat un nou cadru legislativ privind emisiile industriale. Moldova a adoptat un regulament privind etichetarea ecologică și a lansat Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor. Toate aceste realizări îmbunătățesc protecția mediului și apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană”, a mai subliniat Janis Mazeiks.

„Republica Moldova este inundată acum de deșeuri și de gunoiști neautorizate în aer liber, în foarte multe localități. Aceste deșeuri poluează apele, aerul și solurile, și respectiv, au indicații pentru sănătatea populației noastre”, a remarcat la conferință Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

Totodată, șefa statului a menționat că, odată ce vor fi aplicate standardele europene, se va diminua poluarea și se vor dezvolta afacerile bazate pe reciclarea deșeurilor. „Chiar dacă trebuie să facem investiții, inclusiv pe sectorul privat, pe de altă parte se deschid oportunități inclusiv pentru sectorul privat”.

„Proiectele de gestionare a deșeurilor încep cu mare întârziere”

Maia Sandu a spus că, în sfârșit încep, deși cu mare întârziere, proiecte de gestionare a deșeurilor, cu finanțare de la Banca Europeană pentru Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „În sfârșit, începe implementarea proiectelor care țin de construcția infrastructurii moderne de gestionare a deșeurilor, în câteva regiuni ale țării. Acolo vom pilota cum funcționează aceste lucruri. Este tare important să nu mai tergiversăm, pentru că vorbim cel puțin de un deceniu despre acest program care acum, iată, începe. E nevoie și de atenție maximă din partea instituțiilor la nivel central și de colaborare și de deschidere din partea administrației publice locale și, evident, de participare din partea cetățenilor, pentru că ei sunt beneficiarii”.

O altă problemă importantă care trebuie soluționată este gestionarea apelor uzate, a remarcat președinta. Și aici există exemple rușinoase în trecut, atunci când orașe întregi au funcționat și continuă să funcționeze fără sisteme de epurare a apelor uzate. „Avem localități în care s-a investit în asemenea sisteme și nu sunt funcționale. Trebuie să continuăm să investim în sisteme de epurare din orașe. Aici vreau să mulțumesc partenerilor noștri de dezvoltare, pentru că asemenea sisteme de epurare se construiesc în mai multe orașe. Cel mai faimos exemplu este Soroca, despre care se discută în societatea noastră de două decenii. În sfârșit, acest proiect începe și sper foarte mult să vedem și o finalitate și să avem un sistem care funcționează”.

Efectele schimbărilor climatice a fost o altă problemă abordată în cadrul conferinței. Dacă Republica Moldova nu neapărat a contribuit ori contribuie la încălzirea globală, efectele le resimte și țara noastră, poate mai mult decât alte state. „Cea mai pronunțată consecință a schimbărilor climatice pentru moment pentru noi sunt secetele, pe care le simțim tot mai des. Secetele afectează și sectorul agricol, și resursele de apă pentru consum. Trebuie să facem tot ce putem. Un program important pe care noi l-am conceput este Programul Național de Împădurire”, a menționat Maia Sandu, adăugând că cea mai mare problemă în acest sens este capacitatea de implementare a proiectului.

„O planetă cu zero emisii nete” 

Virginijus Sinkevicius, comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, a spus într-un mesaj video realizat pentru conferința de la Chișinău că Săptămâna Verde Europeană este o oportunitate excelentă de a reflecta asupra politicilor de mediu. „Sunt încântat să văd că Săptămâna Verde este preluată și de Republica Moldova. Este o oportunitate de a discuta și de a ne concentra asupra multor lucruri care urmează să fie făcute. Republica Moldova a ales calea către Uniunea Europeană, un lider internațional în protecția mediului. Săptămâna Verde este o șansă de a încuraja organizațiile și administrațiile guvernamentale să ia măsuri puternice împotriva poluării mediului. Tema Săptămânii Verzi din acest an este pentru o planetă cu zero emisii nete. Asta înseamnă să găsim o cale către progres și dezvoltare fără a polua, înseamnă să ne asigurăm că politicile oferă schimbări pozitive”.

Comisarul european a spus că a vizitat Republica Moldova în noiembrie anul trecut și a rămas impresionat de dorința oamenilor din Moldova de a acționa în domeniul protecției mediului. „În cadrul întâlnirilor mele cu autoritățile, ONG-urile și reprezentanții mass-media am simțit un entuziasm pentru a îmbunătăți starea mediului”.

La rândul său, ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov a menționat că deșeurile din plastic nu reprezintă o problemă doar pentru Republica Moldova. „Plasticul a devenit o problemă globală, întrucât poluează apele, terenurile și afectează biodiversitatea. Doar prin aplicarea unor măsuri concrete vom reduce utilizarea plasticului și vom promova alternative și măsuri sustenabile în viața de zi cu zi”.

Ziua Mondială a Mediului este sărbătorită anual pe data de 5 iunie. Această zi a fost instituită în anul 1972, la prima Conferinţă Mondială a Naţiunilor Unite, consacrată problemelor protecției mediului.