fbpx

Îngrijorări în lumea ştiinţifică: Aisbergul A23a poate bloca accesul la hrană pentru milioane de animale 

 Îngrijorări în lumea ştiinţifică: Aisbergul A23a poate bloca accesul la hrană pentru milioane de animale 

Foto: Pinguini de pe insula South Georgia, de Alek Komarnitsky/Reuters via wsj.com

Susține Ecopresa, distribuie!

Aisbergul antarctic A23a, cel mai mare din lume, care se deplasează acum în derivă spre Oceanul Antarctic, se poate bloca din nou în zona insulei South Georgia. Dacă acest lucru se va întâmpla, animalele sălbatice din Antarctica se vor confrunta cu o mare problemă – milioane de foci, pinguini şi păsări de mare se înmulţesc pe această insulă şi se hrănesc în apele din jur, gheţarul A23a le-ar putea bloca însă accesul la hrană.

Despre asemenea posibile consecinţe dramatice a relatat pentru BBC Andrew Fleming, un expert în teledetecţie de la British Antarctic Survey, scrie theguardian.com.

Totuşi, există speranţa că A23a se va sparge în bucăţi şi scenariul pesimist va fi evitat. În anul 2020, au existat îngrijorări că un alt aisberg uriaş, A68, se poate ciocni de South Georgia, cu consecinţe catastrofale pentru viaţa de pe fundul mării şi blocându-le accesul la hrană animalelor de pe insulă. Dar acel gheţar s-a spart în bucăţi mai mici.

Desprinderea aisbergului este asociată cu schimbările climatice?

A23a este cel mai mare aisberg din lume, dar şi unul dintre cele mai vechi. Suprafaţa lui este de 4 320 de kilometri pătraţi (pentru comparație, Chișinăul are 120 de km pătrați), cu o lungime de 175 de kilometri, o lăţime de 25 de kilometri şi o grosime de aproximativ 400 de metri. Cântăreşte aproape un trilion de tone metrice.

A23a s-a desprins din platforma de gheaţă Filchner din Antarctica în 1986, dar a rămas apoi lipit de fundul oceanului timp de peste 30 de ani, în Marea Weddell. Aisbergul a găzduit în trecut o staţie de cercetare sovietică.

Săptămâna trecută, imagini din satelit au arătat că acesta se deplasează acum în derivă rapidă pe lângă vârful nordic al Peninsulei Antarctice, ajutat de vânturi şi curenţi puternici.

Opiniile specialiștilor se împart în privința cauzelor desprinderii ghețarilor. În anul 2021, la desprinderea unui ghețar de 3.380 de kilometri pătraţi, A-76, Ted Scambos, cercetător glaciolog de la Universitatea Colorado, citat de Reuters, declara că desprinderea periodică a ghețarilor este parte a unui ciclu natural și nu este legată de schimbările climatice. El a mai spus că în ultimul secol s-au mai deprins și alte banchize masive.

Și în ianunarie 2023 s-a desprins un aisberg masiv, A-81, iar cercetătorii din domeniu au avut un discurs similar. „Acest eveniment de desprindere a fost anticipat și face parte din comportamentul natural al platformei de gheață Brunt. Nu este legat de schimbările climatice”, declara profesorul Dominic Hodgson, glaciolog la British Antarctic Survey. „Schimbările din platforma de gheață Brunt sunt un proces natural. Nu există dovezi că schimbările climatice au jucat un rol semnificativ”, consideră acesta.

Totuși, unele dintre banchizele ce înconjoară Peninsula Antarctică şi care se află la distanţe mai mari de Polul Sud au trecut printr-un proces de dezintegrare mai rapidă în ultimii ani, un fenomen despre care oamenii de ştiinţă cred că ar putea fi asociat cu încălzirea globală, potrivit U.S. National Snow & Ice Data Center.

Banchiza antarctică nu a fost niciodată atât de mică de când au început studiile științifice, a anunțat la sfârşitul lunii septembrie observatorul american de referință (NSIDC), potrivit lefigaro.fr, citat de g4media.ro.

Banchiza Antarcticii se topește vara și se reface iarna. La 10 septembrie, gheața marină din Antarctica avea o întindere maximă anuală de 16,96 milioane de kilometri pătraţi – cel mai mic maxim pentru banchiză din înregistrările din perioada 1979-2023.

Întinderea maximă atinsă în 2023 de banchiză este cu 1,03 milioane de km² mai mică decât recordul anterior. În februarie curent, banchiza antarctică avea o întindere de 1,79 milioane de kilometri pătrați – acest fapt indică o topire record. Ulterior, banchiza s-a reformat într-un ritm neobișnuit de lent, în ciuda debutului iernii.

În Arctica, banchiza a atins, de asemenea, cea mai mică întindere a anului, de 4,23 milioane de km², potrivit Centrului național american de date despre zăpadă și gheață (NSIDC).

Desprinderea aisbergurilor determină creşterea nivelului oceanului planetar

Potrivit unui studiu din august 2022 realizat de NASA şi citat de greenmaters.com, din calota glaciară a Antarcticii s-au desprins tot mai frecvent aisberguri în ultimele decenii. Din moment ce platformele de gheață din Antarctica ajută la controlul modului în care gheața glaciară se scurge în ocean, aceasta înseamnă că „integritatea structurală a acestor extensii fragile și plutitoare ale calotei de gheață” are un impact semnificativ asupra creșterii nivelului oceanului planetar.

Pe ansamblu, cercetătorii au constatat că desprinderea aisbergurilor a condus la o reducere corespunzătoare a calotei glaciare din anul 2007 şi că fenomenul poate determina o creștere tot mai mare a nivelului oceanului planetar pe viitor.

Astfel, chiar dacă admitem că nu acţiunile omului (emisiile antropice) determină desprinderea aisbergurilor din calotele de gheață din Antarctica, evenimentele ce ţin de apariţia aisbergurilor au un impact din ce în ce mai mare asupra creșterii nivelului mării, care este o componentă majoră a crizei climatice.

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!