Adevărul din spatele etichetelor: Certificarea ecologică și capcana greenwashing-ului

Deseori se întâmplă să întâlnim pe rafturile magazinelor, dar și în spațiul virtual, produse care la prima vedere sunt ecologice. Uneori suntem atraşi de ambalaj, alteori – de etichetele care aproape că strigă „99% organic” sau „Produs Natural”. Dacă ați cumpărat un produs doar după aceste criterii, cel mai probabil ați fost victima greenwashing-ului. Aflaţi din articol ce etichete legale există în lume pentru produsele certificate şi cum arată.  

O nouă lege care interzice greenwashing-ul a fost adoptată de Parlamentul European în ianuarie 2024. Legea va asigura ca doar produsele cu certificări credibile să fie declarate ecologice. 

Ce înseamnă „spălare verde”?

Greenwashing-ul („spălare verde”) este o formă de marketing care-şi propune atragerea consumatorului cu ajutorul termenilor „Eco”, „Bio” sau „Natural”, creând impresia că produsul are impact pozitiv asupra mediului înconjurător, pe când de fapt nu este așa. La acest truc recurg companiile care văd o oportunitate de câştig în faptul că tot mai multe persoane aleg să adopte un stil de viață prietenos mediului. În încercarea de a atrage această categorie de consumatori, producătorii dezvoltă strategii de marketing „verde”, adăugând etichetele „eco” sau „vegan” pe produsele lor. 

Există, totuși, o diferență între marketingul verde și greenwashing, uneori dificil de sesizat. Marketingul verde îl fac companiile ce vând produse sau servicii pe baza unor declarații de mediu legitime – nu la fel se întâmplă în greenwashing.

 Colaj: Anastasia Gherman

Unul dintre principalii indici că produsul este promovat prin greenwashing este lipsa certificărilor legitime care ar confirma că acesta este prietenos mediului.

Cum arată greenwashing-ul în Republica Moldova?

Elena Tacu, coordonatoare de proiecte din cadrul organizației EcoVisio, spune că este suficient să fim mai atenți la produsele de pe raft pentru a identifica greenwashing-ul. Unele dintre elemente sunt foarte evidente, precum „mărarul vegan” sau produsele  pe care este inscripţionat „100% natural”. Cuvintele sugestive precum „natural”, „eco”, „bio”, dar și imaginile reprezentative cu peisaje şi culori verzi pot fi un alt semn al greenwashing-ului. 

Elena Tacu semnalează şi o altă formă de greenwashing în Republica Moldova: „Din experiența mea, fenomenul de greenwashing se observă la companiile mari care organizează „acțiuni verzi” simbolice, pe care le promovează intens, fără a face schimbări în sistemul de producție sau în strategia de business, care sunt cauza majoră a poluării. Mă refer aici la acele acțiuni de salubrizare și de plantare de copaci sponsorizate de acești mari poluatori, la promovarea intensă de către ei a sortării deșeurilor ca fiind grijă față de mediu, în timp ce cutiile poștale ale oamenilor se îneacă în broșurile și revistele lor promoționale.”  

Producătorii moldoveni deţin certificate ecologice, dar nu şi dreptul să aplice etichete eco  

În Republica Moldova, există două organisme de inspecție și certificare ecologică a produselor agricole – „Certificat-Eco SRL” și „Control Union Dnjestr” SRL”. Lista agricultorilor certificați poate fi găsită pe site-ul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Deocamdată, deţinerea unui asemenea certificat nu înseamnă şi dreptul producătorilor moldoveni de a aplica pe ambalaj o etichetă ecologică specială. O lege care le va oferi dreptul la aplicarea etichetei urmează să intre în vigoare în aprilie. Pe rafturile magazinelor întâlnim deocamdată doar etichete ce confirmă certificarea legală în cazul produselor de import. 

Ce etichete internaționale legitime există?  

Vă prezentăm în cele ce urmează o serie de etichete internaţionale legitime, care garantează că produsul a fost certificat oficial şi că producătorul respectă normele de mediu, precum şi anumite principii etice referitoare la drepturile omului, echitatea socială şi corectitudinea în afaceri.  

Fiecare companie care afișează eticheta Climate Neutral Certified a luat măsurile necesare pentru a combate poluarea mediului. Procesul implică mai întâi estimarea tuturor emisiilor de carbon din fabricarea și livrarea produselor sau serviciilor unei companii. Apoi, acestea trebuie să urmeze un set de standarde pentru a cumpăra credite de carbon verificate pentru a-și compensa întreaga amprentă de carbon. Fiecare credit de carbon reprezintă o tonă de dioxid de carbon evitată în atmosferă. De asemenea, creditele de carbon sprijină o serie de proiecte, cum ar fi conservarea pădurilor, energia regenerabilă și transporturile.

Produsele certificate de Leaping Bunny sunt cruelty-free (nu sunt testate pe animale). Pentru a primi această certificare, companiile trebuie să renunțe la testarea produselor pe animale în toate etapele de dezvoltare a produselor, să reînnoiască anual acest angajament și să accepte audituri din partea laboratoarelor independente.

Standardul Global pentru Textile Organice 

(GOTS) a fost creat pentru a stabili cerințe recunoscute la nivel global pentru textilele organice. De la recoltarea materiilor prime până la procesele de fabricație responsabile din punct de vedere social și ecologic, și până la etichetare, textilele certificate conform GOTS oferă consumatorilor o asigurare credibilă a calității și sustenabilității.

Eticheta Rainforest Alliance indică faptul că produsul certificat a fost creat utilizând metode care susțin cei trei piloni ai durabilității: social, economic și de mediu. Laboratoarele independente evaluează fermierii în toate cele trei domenii înainte de acordarea sau reînnoirea certificării. 

The Vegan Society este o certificare recunoscută internațional pentru produse vegane. 

Eticheta programului Fairtrade înseamnă că boabele de cacao folosite provin dintr-un lanț comercial echitabil. Produsele ce conţin cacao Fairtrade sunt, de exemplu, ciocolata și biscuiții. Standardele Fairtrade condamnă discriminarea, exploatarea prin muncă şi munca prost plătită, folosirea copiilor la muncă, recurgerea la forţă şi militează pentru asigurarea unor condiţii bune de lucru.

Termenul de greenwashing a apărut pentru prima dată în 1986, când activistul Jay Westerveld a observat o comunicare organizațională cu o caracteristică înșelătoare, însă actualitatea și importanța cunoașterii acestui termen rămâne actuală și acum. Conform unui studiu realizat de The Nielsen Global Survey încă în anul 2014, 55% dintre consumatorii online globali din 60 de țări declarau că sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse și servicii oferite de companii sustenabile și cu practici prietenoase mediului înconjurător. Acum însă, procentajul ar putea fi mult mai mare, având în vedere creșterea gradului de conștientizare a ecologiei și schimbărilor climatice.