Ecologia pe timp de război

Conflictele armate au însoțit omenirea de-a lungul întregii sale istorii, iar odată cu dezvoltarea tehnologiilor, acestea devin tot mai violente și mai distructive. Se spune că într-un război nu există învingători, ci doar învinși, iar pierderile sunt resimțite de toți: omenirea, natura și planeta în ansamblu.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, aceste consecințe devastatoare au devenit și mai evidente, afectând nu doar oamenii, ci și mediul înconjurător. Familii destrămate, refugiați, infrastructură distrusă – acestea sunt doar câteva dintre numeroasele tragedii cu care s-a confruntat Ucraina. Însă suferă și natura: poluarea aerului, a solului și a apelor, distrugerea barajului de la hidrocentrala Kahovka, precum și pierderile de miliarde de dolari cauzate de daunele aduse mediului.

În acest articol, două jurnaliste de pe cele două maluri ale Nistrului analizează impactul războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, inclusiv asupra regiunii transnistrene.

Râul Nistru, principala sursă de apă pentru Republica Moldova și regiunea transnistreană, își are originea în Ucraina

Râul Nistru, o resursă vitală de apă potabilă pentru Moldova și Ucraina, își începe cursul în Munții Carpați din Ucraina și se varsă în Marea Neagră. Cu un bazin hidrografic de 72.100 km² și o lungime de 1.362 km, Nistrul este un „râu al vieții” pentru milioane de oameni din Ucraina și Moldova. Astăzi, însă, acest râu vital se confruntă cu amenințări semnificative: ecologiștii avertizează asupra unei situații critice care ar putea duce la un deficit major de apă.

Aproximativ 2 milioane de oameni din Moldova și 6 milioane din Ucraina depind de apa Nistrului. Situația râului, unul dintre cele mai mari din Europa, este îngrijorătoare chiar și în lipsa conflictelor armate. Poluarea constantă și reducerea volumului de apă sunt probleme grave. În trecut, Nistrul aducea în Moldova 10-11 kilometri cubi de apă pe an, însă acum acest volum abia mai ajunge la 5-6 kilometri cubi. Scăderea debitului este cauzată, în principal, de construcția barajului de la Novodnestrovsk în anii 1980 și de alte proiecte hidrotehnice majore.

Pe cursul râului Nistru se află în prezent patru hidrocentrale: trei în Ucraina și una pe teritoriul Republicii Moldova:

• Hidrocentrala de la Novodnestrovsk
• Hidrocentrala de la Nagoriani
• Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Nistru
• Hidrocentrala de la Dubăsari

  

Din cauza poluării constante, Nistrul își pierde capacitatea de autoepurare, ceea ce duce la dispariția speciilor de faună acvatică și la riscuri majore de lipsă a apei pentru populație, avertizează ecologistul Ilia Trombițki. În această vară, pe internet au circulat imagini cu albia secată a Nistrului în zona orașului Hotin din Ucraina, care subliniază gravitatea situației.

Ministrul Mediului din Moldova, Sergiu Lazarencu, a declarat atunci că nu există motive de îngrijorare: „Astăzi, pe Nistru, nu există probleme”. 

La momentul respectiv, Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei” au reacționat la materialele video apărute în spațiul public:„Republica Moldova nu este și nu va fi afectată de aceste fenomene hidrologice, deoarece debitul de apă de pe teritoriul țării este compensat din lacul de acumulare de la Dnestrovsk, care asigură un volum suficient pentru a acoperi atât necesitățile de alimentare cu apă ale populației, cât și pentru menținerea condițiilor de viață în ecosistemele acvatice. Situația prezentată în materialele video a apărut din cauza deversărilor din lacul de acumulare de la Nistru în perioada aprilie-mai, a debitelor mici cauzate de lipsa precipitațiilor în Carpați și a revenirii râului Nistru la cursul său natural în această regiune.”

Cu toate acestea, ecologistul Ilia Trombițki consideră că declarațiile privind controlul situației au scopul de a calma publicul. El subliniază că problema reală depinde de mai mulți factori, inclusiv de cantitatea precipitațiilor și de gestionarea resurselor de apă.

„Comentariul ministrului, în opinia mea, a fost menit să liniștească societatea. De exemplu, afirmația că rezervele de apă depășesc 60% se bazează pe volumul total al lacului de acumulare de pe Nistru, deși din acești 60% poate fi utilizată doar o mică parte, restul fiind apa din așa-numitul „volum mort,” care nu poate fi eliberată fără a perturba alimentarea cu apă a multor orașe din amonte. În realitate, viitorul depinde în primul rând de cantitatea de precipitații din Carpați. În al doilea rând, rămâne de văzut cum vor gestiona hidroenergeticienii aceste precipitații, dacă vor apărea și dacă vor permite acumularea apei la un nivel sigur. În cele din urmă, ce se va întâmpla în absența unor precipitații semnificative? Toate aceste întrebări au fost discutate la întâlnirea hidrologilor din 8 iunie 2024 și s-au stabilit acorduri. Sper că scenariile convenite vor fi aplicate în procesul de luare a deciziilor”, a comentat specialistul.

Autoritățile ucrainene explică scăderea nivelului apei prin creșterea cantității de apă deversată pentru a spori producția de energie electrică

Conform unui articol publicat de „Суспільне Чернівці” pe 30 mai, scăderea nivelului apei în Nistru, potrivit datelor Agenției Statului pentru Resursele Acvatice din Ucraina, este legată de lipsa precipitațiilor și de creșterea volumului de muncă al Centralei Hidroelectrice de la Nistru din cauza atacurilor asupra infrastructurii din alte regiuni.

„În anii anteriori, acestea erau condiții naturale, dar din 2022, din cauza stării critice a sistemului energetic, suntem nevoiți să utilizăm lacul de acumulare nu doar pentru consumatorii de apă, dar și ‘Ukrhidroenergo’ îl folosește pentru producerea de energie electrică”, a declarat Igor Hoptciak, vicepreședintele Agenției Statului pentru Resursele Acvatice, într-un maraton de la „Суспільне.Студія”.

În raportul „Atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei” (disponibil în limbile rusă, ucraineană și engleză), întocmit de Misiunea ONU pentru Monitorizarea Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU)  în septembrie 2024, se menționează:

„HRMMU a înregistrat 36 de atacuri asupra obiectivelor de producție a energiei electrice, inclusiv centrale electrice termice, centrale hidroelectrice și obiective de energie regenerabilă în mai multe regiuni. Peste 100 de lovituri au afectat distribuția și transportul energiei în 17 regiuni.”

Daunele vor continua mult timp, deoarece repararea necesită echipamente complexe care trebuie comandate și livrate. Există, de asemenea, posibilitatea ca situația să se înrăutățească în timpul iernii, din cauza creșterii cererii de energie electrică, ceea ce ar putea duce la întreruperi în furnizare. Gradul de daune depinde de durata întreruperilor în caz de atacuri noi.

Cronologia influenței războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova

Jurnaliștii de la Anticorupție au realizat o anchetă în care sunt detaliate consecințele războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova.

„31 octombrie 2022. Explozii puternice i-au speriat pe locuitorii celei mai nordice localități din Republica Moldova, Naslavcea, din raionul Ocnița, la granița cu Ucraina. O rachetă rusească, doborâtă de forțele de apărare ale Ucrainei, a explodat pe teritoriul Republicii Moldova.”

În acea zi, 31 octombrie 2022, Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone asupra barajului Novodnestrovsk pe Nistru, aflat pe teritoriul Ucrainei, la doar 10 km de barajul Naslavcea, în Republica Moldova, așa cum arată ancheta.

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, a subliniat că distrugerea barajului ar fi avut consecințe catastrofale atât pentru Ucraina, cât și pentru Moldova. „Dacă barajul s-ar fi distrus, ar fi fost o calamitate, nu știu câte sate ar fi fost inundate, nu doar în Ucraina, ci și în Moldova. Barajul Novodnestrovsk se află chiar lângă granița cu Moldova, la doar 30 km distanță. Pe partea ucraineană se află satul Voloshin, iar apoi Naslavcea, pe partea noastră. Și iată că ei trag cu rachete pentru a distruge barajul. Data trecută au lovit barajul Dnepropetrovsk, dar nu l-au distrus.”

Conform anchetei de la Anticorupție, cel puțin patru rachete rusești lansate din Marea Neagră către ținte din Ucraina au zburat prin spațiul aerian al Republicii Moldova. „Încă trei rachete, doborâte de apărarea ucraineană, au căzut pe teritoriul Moldovei, una dintre ele provocând o explozie. Dronele doborâte și fragmentele rachetelor au lovit și teritoriul României.”

Calitatea aerului pe ambele maluri ale Nistrului

Ecologii din regiunea transnistreană încearcă să păstreze o poziție neutră, dar nu pot ignora realitățile: Consiliul pentru raportarea serviciilor de control ecologic și protecția mediului de pe malul stâng al Nistrului a prezentat informații despre activitatea desfășurată în 2023. În raport se pune un accent deosebit pe analiza și monitorizarea mediului, cu un focus special pe calitatea aerului atmosferic. Specialiștii de la laborator aleg manual mostre de aer, care sunt ulterior supuse unei analize chimice. Acest proces este considerat fiabil și arată dinamica schimbărilor în starea atmosferei. Potrivit datelor IQ AIR, situația mediului în republică nu s-a schimbat semnificativ în 2023 față de 2022. Calitatea aerului rămâne constant scăzută, în special în două orașe mari ale regiunii Transnistrene — Tiraspol și Rîbnița. Pe 13 aprilie, concentrația de PM2,5 în Tiraspol a fost de 1,6 ori mai mare decât norma medie anuală recomandată de OMS, iar în Rîbnița de 1,9 ori mai mare.

În Moldova, de monitorizarea calității aerului este responsabilitatea Agenției de Mediu, care utilizează rețeaua națională de monitorizare, formată din șase stații situate în localități din regiunile de nord, sud și centru. În perioada 2020-2022, s-a înregistrat o concentrație anuală medie de substanțe poluante care depășea limitele stabilite pentru dioxidul de azot atât în municipiul Chișinău, cât și în municipiul Bălți. Cu toate acestea, această tendință este în scădere, conform informațiilor oferite de Ministerul Mediului.
Din totalul substanțelor poluante monitorizate în perioada 2020-2022, concentrația anuală medie care depășește limitele stabilite a fost observată la dioxidul de azot atât în municipiile Chișinău, cât și în Bălți, dar această tendință este în scădere, conform datelor Ministerului Mediului.

Experții Agenției de Mediu afirmă că, în anumite zile, în funcție de direcția vântului, se observă o creștere a nivelului substanțelor poluante, dar stabilirea unei legături directe cu evenimentele care au loc în Ucraina este dificilă. Deși aceștia admit că ploile acide căzute în ultimii doi ani ar fi putut fi generate de exploziile din Ucraina, în Republica Moldova nu există studii specializate în acest domeniu.

Efectele poluării aerului asupra sănătății

Poluarea aerului este un factor determinant pentru 29% din decesele cauzate de cancerul pulmonar, 24% din decesele provocate de accidentele vasculare cerebrale și 43% din decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică, conform Lilianei Carp, medic igienist în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).

„În țara noastră, principalele surse de poluare ale aerului sunt emisiile de la transportul auto, procesele de combustie, inclusiv arderea și incendiile agricole, de vegetație uscată. Cei mai vulnerabili sunt oamenii cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, în consecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați complet, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tusea, durerile în piept și dificultățile respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură”, menționează specialista.

Cum a fost afectat mediul înconjurător în Ucraina

Conform unui raport al Kyiv School of Economics până în mai 2023, aproximativ 1,2 milioane de tone de substanțe poluante au fost eliberate în atmosferă din cauza incendiilor forestiere și de iarbă, precum și din cauza distrugerii infrastructurii. Aceasta a dus la poluarea aerului, poluarea solului și degradarea unor suprafețe mari, în special în estul Ucrainei. Daunele totale sunt estimate la 4,2 miliarde de dolari.

În special, 1,8 miliarde de dolari reprezintă pierderile cauzate de incendiile forestiere, 1,6 miliarde de dolari de la incendiile de iarbă și 752 milioane de dolari de la arderea petrolului și a produselor petroliere. Această sumă nu include încă pierderile directe cauzate de explozia stației hidroelectrice Kahovka din regiunea Herson pe 6 iunie 2023.

Incendiile forestiere și de iarbă, cauzate de acțiunile de război, au fost principala sursă de emisii. Conform Zoë Environment Network și Centrului Regional de Monitorizare a Incendiilor din Europa de Est, suprafața afectată de aceste incendii a fost de 46,6 mii hectare, respectiv mai mult de 471 mii hectare.

În materialul pregătit de „Радіо Свобода”: „Înainte și după. Consecințele războiului pe scară largă asupra ecologiei Ucrainei. O privire din satelit”, jurnaliștii arată cu ajutorul imaginilor satelitare cum a fost afectată Ucraina după începerea conflictului militar în 2022.

Ecologiștii consideră că una dintre problemele pentru mediu este formarea văilor, care se creează din cauza impactului proiectilelor în timpul bombardamentelor.

Inspectoratul de Stat pentru Ecologie al Ucrainei explică faptul că poluanții proveniți din proiectile, precum resturile metalice și chimice, pătrund în sol și ulterior în apele subterane.

„Substanța melanj, găsită în rachetele rusești, atunci când ajunge în apă, provoacă o reacție care eliberează o cantitate mare de oxid de azot extrem de toxic, adică acest proces este extrem de dăunător pentru sol și pentru toate formele de viață care se află în acesta”, afirmă Andriy Vahîn.

Pentru a complica avansul trupelor rusești către Kiev în primăvara anului 2022, Forțele Armate ale Ucrainei au distrus barajul de pe râul Irpen, oprind astfel înaintarea rusă.

Cu ajutorul imaginilor din satelit de la Planet Labs, jurnaliștii programului „Scheme” au reușit să evalueze aproximativ amploarea inundațiilor de atunci — mai mult de 25 km², ceea ce reprezenta de două ori mai mult decât orașul Vyshhorod din regiunea Kiev. Potrivit Inspectoratului, apoi suprafața inundată a crescut la 46 km².

În acea perioadă, pesticide și agrochimicale erau spălate de pe terenurile agricole, materiale de construcție de pe locurile de joacă, vopsele din atelierul metalurgic și metale grele din infrastructura electrică.

„Există un risc semnificativ de poluare a râului Irpen din cauza scurgerii îngrășămintelor și altor substanțe chimice, dar, conform datelor noastre, din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat”, afirmă Andriy Vahîn.

A trecut un an de la distrugerea Barajului Kahovka. În urma catastrofei, au fost inundate 600 de kilometri pătrați de teritoriu, iar ecosistemul întregii regiuni a fost afectat.

„În urma cercetărilor realizate, s-a constatat decesul a 900 de delfini, dintre care 150 au fost uciși ca urmare a detonării barajului de la Nova Kahovka. Probele de mamifere marine au fost trimise în laboratoarele din Germania și Italia pentru a determina cauza morții lor. Rezultatul analizelor a arătat că delfinii aveau imunitate scăzută, consecință a poluării pe timp de război”, a specificat Olena Marushevska, specialistă la Centrul Național Marin din Ucraina.

Iată cum arată acum Lacul de Acumulare Kahovka: în loc de apă, acum există tufișuri – 150 de mii de hectare de pădure densă de salcie. Ecologiștii remarcă faptul că acum acest loc este unic, fără analogii în lume. Fundul lacului s-a transformat într-o fâșie de nisip – un mediu ideal pentru pădurea de salcii. Natura a încercat să completeze golul. Dar cum poate fi restaurat fostul ecosistem?

Războaiele — lecție pentru omenire

Cu cât războaiele durează mai mult și sunt mai frecvente, cu atât mai mult rău aduc mediului înconjurător, iar consecințele negative se vor resimți în viitor. Trebuie să acționăm acum pentru sănătatea planetei noastre și bunăstarea tuturor celor care trăiesc pe ea. Aceasta depinde de mine și de tine, printre altele, de dezvoltarea parteneriatelor în domeniul protecției mediului, de luarea de decizii raționale și echilibrate prin eforturi comune ale popoarelor, autorităților și statelor din întreaga lume, pentru a reduce nivelul de tensiune, a preveni dezvoltarea conflictelor și escaladarea lor în acțiuni armate, concentrându-ne asupra vieții și existenței omenirii, nu asupra profitului și intereselor geopolitice.

Material realizat de Ludmila Hițuc și Tatiana Sergheeva

Acest material/articol a fost elaborat în cadrul proiectului „Construirea păcii durabile și incluzive, consolidarea încrederii și coeziunii sociale pe ambele maluri ale râului Nistru”, implementat în comun de către Oficiul ONU pentru drepturile omului (OHCHR), PNUD, UN Women, și este finanțat prin intermediul Fondului Națiunilor Unite pentru Consolidarea Păcii (UN PBF).  

Opiniile exprimate în acest articol/material sunt cele ale autoarelor și nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere ale Organizației Națiunilor Unite, ale nici uneia dintre organizațiile sale afiliate sau ale statelor membre ale acestora.