Dunărea a fost sărbătorită la Giurgiulești

Dunărea, cel mai lung fluviu din Uniunea Europeană, a fost sărbătorită, la 29 iunie, la Giurgiulești, Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, primăria satului Giurgiulești, compania Danube Logistics și proiectul Inițiativa pentru Apă a Uniunii Europene (EUWI+).

Expoziții de artizanat, activităţi informative şi culturale, pașaportul cetățeanului dunărean, prezentarea cursei de ciclism desfășurată pe traseul Nemțeni-Giurgiulești – au făcut parte din programul Zilei Dunării. Publicul a aflat și despre proiectele macroregiunii Dunării, inclusiv în R. Moldova, finanţate din programe internaţionale. De Ziua Dunării, la Giurgiulești a fost inaugurat și un parc comunitar.

La eveniment au participat ministra Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Georgeta MINCU, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter MICHALKO, reprezentanți ai structurilor guvernamentale de mediu, primari, membri ai societății civile, mass-media și locuitori ai satului Giurgiulești.

„Ziua Dunării este un eveniment care ne amintește de importanța protecției acestui fluviu cu valoare internațională. Toți suntem chemați să protejăm apele Dunării și toate resursele acvatice, să protejăm mediul, să găsim o conviețuire frumoasă între om și natură. Dunărea ne oferă bunuri deosebite tuturor locuitorilor din regiunea Dunăreană. Nouă, giurgiuleștenilor, Dunărea ne-a adus deschidere, investiții, locuri de muncă, sponsori și, de ce nu, speranțe noi de dezvoltare a localității”, a menționat Tatiana Gălățeanu, primara satului Giurgiulești.

Ziua Dunării a fost marcată în toate cele 10 țări din Bazinul Hidrografic al fluviului Dunării, fiind un simbol al unirii tuturor celor care recunosc și înțeleg valoarea Dunării și afluenților săi pentru comunitățile lor.

Regiunea Dunării reprezintă un mare bazin hidrologic și coridor ecologic, pe o lungime de 2857 km.

De-a lungul anilor, Dunărea a fost supusă unor amenințări majore: a fost regularizată prin eliminarea meandrelor şi a braţelor laterale, mlaştinile şi luncile au fost secate. Digurile de protecţie împotriva inundaţiilor construite de-a lungul Dunării au blocat curgerea naturală a fluviului şi au împiedicat alimentarea cu nutrienţi a solurilor din preajmă. Scurtarea cursului apei pentru producerea energiei a provocat eroziunea albiei. Mai mult, albia a fost distrusă prin extragerea de nisip şi pietriş. Zeci de baraje şi hidrocentrale au fost construite pe Dunăre. Deşeuri provenite din agricultură, industrie şi gospodării au fost deversate în apele fluviului. Schimbările climatice aduc noi ameninţări la adresa biodiversităţii, menționează WWF.

Pentru protecția Dunării a fost elaborate și se realizează Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Aceasta prevede dezvoltarea potențialului economic și îmbunătățirea condițiilor de mediu în zonă. Totodată, încurajează cooperarea pe termen lung, atât între autoritățile locale și regionale, cât și între administrația publică centrală, mediul privat și organizaţii neguvernamentale, prin generarea de proiecte pentru dezvoltarea țării.

Regiunea Dunării este casa a peste 110 milioane de oameni, care au rolul de a deveni agenții de protejare ai celui mai lung fluviu din Uniunea Europeană.