De la resturi la resursă: cum transformă elevii din Bubuieci deșeurile alimentare în îngrășământ

Coji de legume, resturi de pâine și alte produse alimentare ajung, de cele mai multe ori, direct la gunoi. La Școala Profesională din Bubuieci, însă, acestea sunt colectate separat și transformate în compost – un îngrășământ natural folosit ulterior în activitățile practice ale elevilor. Inițiativa face parte dintr-un proiect educațional care îmbină reducerea risipei alimentare cu formarea competențelor ecologice.

Elevii învață să reducă risipa chiar din timpul orelor practice

Aproximativ 60 de elevi și 10 profesori sunt implicați în procesul de compostare. În timpul orelor de practică, în special în laboratorul unde se prepară mâncare, elevii sunt instruiți să nu mai arunce resturile alimentare la întâmplare.

„Este important să compostăm resturile alimentare pentru că, odată ajunse la groapa de gunoi, în procesul de descompunere acestea elimină gaze nocive, precum metanul și dioxidul de carbon, care afectează mediul și contribuie la schimbările climatice”, explică Tatiana Costin, profesoară de chimie și educație ecologică.

Potrivit acesteia, proiectul îi ajută pe elevi să înțeleagă, practic, impactul deșeurilor asupra mediului și să adopte comportamente responsabile încă din perioada studiilor.

Două metode de compostare: bokashi și tradițională

Instituția aplică două metode de compostare, adaptate tipurilor de deșeuri generate în procesul educațional. Prima este metoda bokashi, care presupune fermentarea resturilor alimentare într-un interval de aproximativ 14 zile, într-un mediu controlat.

„Noi gătim în laborator și nu aruncăm resturile alimentare la întâmplare. Profesorii ne îndrumă să le colectăm separat și să le folosim pentru compostare”, spune Ciprian Covali, elev.

După această etapă, masa organică este transferată în lăzi speciale, unde procesul de descompunere continuă. Aici intervine cea de-a doua metodă – compostarea tradițională, realizată în aer liber, pe bază de resturi vegetale.

„Metoda tradițională de compostare presupune acumularea materiei organice, în special vegetale. Lăzile pentru compostare sunt, de regulă, din lemn, dar pot fi și din plastic, în volume mai mici. Masa care a trecut procesul de fermentare este depozitată împreună cu resturile vegetale, ceea ce accelerează descompunerea”, explică Tatiana Costin, profesoară de chimie și educație ecologică.

În timp, acest amestec se transformă într-un îngrășământ natural utilizat de elevii de la specializarea peisagistică pentru cultivarea florilor, atât în sere, cât și pe teritoriul instituției.

Anterior, deșeurile vegetale – crengi, frunze sau resturi din întreținerea spațiilor verzi – erau evacuate cu autospeciale. „De când implementăm această metodă, nu a mai fost necesar să apelăm la astfel de servicii, ceea ce are un impact pozitiv atât pentru instituție, cât și pentru mediu”, subliniază profesoara.

Compostarea a ajuns și în cămine

Practica nu se limitează la spațiile educaționale. Elevii au început să aplice compostarea și în cămine, unde colectează separat coji de fructe și legume, dar și alte resturi alimentare.

„În aceste recipiente punem cojile de fructe și legume, cojile de ouă și alte resturi alimentare care rămân după gătire”, spune Victoria Petrov, elevă.

Elevii spun că, pe parcursul proiectului, au învățat nu doar cum să colecteze deșeurile, ci și de ce este important acest proces. „De la începutul proiectului am discutat despre acumularea resturilor care pot fi compostate pentru a îmbunătăți solul cu minerale, astfel încât plantele să aibă nutrienții necesari”, explică Svetlana Morari, elevă.

Compostul obținut este ulterior utilizat în activitățile practice ale elevilor, inclusiv pentru cultivarea plantelor în sere și pe teritoriul instituției.

Mai puține deșeuri, costuri reduse și impact vizibil

Profesorii spun că efectele sunt deja vizibile. Dacă anterior deșeurile vegetale erau evacuate cu autospeciale, acum acestea sunt valorificate la nivelul instituției.

„De când implementăm această metodă, nu a mai fost necesar să chemăm autospeciala. Este un beneficiu atât pentru instituție, cât și pentru mediu”, subliniază Tatiana Costin.

Și volumul de deșeuri alimentare a scăzut semnificativ. „Tomberoanele care înainte erau mereu pline sunt acum mult mai rar utilizate pentru deșeuri alimentare”, afirmă Victoria Avtudov, director adjunct pentru instruire și educație.

„Deșeurile alimentare devin la fel de periculoase ca și deșeurile de plastic”

În Republica Moldova, în 2024 au fost aruncate circa 180 de mii de tone de alimente. În medie, un locuitor generează aproximativ 400 de kilograme de deșeuri pe an, dintre care 50–55% sunt organice.

„Problema de mediu foarte mare apare atunci când acest tip de deșeu este colectat, aruncat și depozitat în amestec cu alte categorii de deșeuri municipale. În combinația de deșeuri alimentare și organice, masa umedă se amestecă cu deșeuri de altă natură, precum cele reciclabile (sticlă, hârtie, carton) și deșeuri periculoase, cum ar fi vopselele și multe alte resturi reziduale. Acest mix ajunge într-o groapă de gunoi, în special una neconformă și nesanitară, cum sunt cele din Republica Moldova, amplificând cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră. Astfel, deșeurile alimentare devin la fel de periculoase ca și deșeurile de plastic despre care vorbim atât de mult”, explică Aurelia Bahnaru.

Potrivit revistei „Managementul Deșeurilor” elaborată de către e-Circular, 3% din emisiile de gaze cu efect de seră generate în Uniunea Europeană apar din cauza metanului eliberat prin descompunerea deșeurilor biodegradabile din gropile de gunoi.

La nivel global, aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau risipite. În Uniunea Europeană, gospodăriile generează peste jumătate din deșeurile alimentare – aproximativ 72 de kilograme per locuitor anual.

„Dezvoltăm competențe ecologice”

Proiectul implementat la Bubuieci nu vizează doar reducerea cantității de deșeuri, ci și formarea unor comportamente durabile. Elevii sunt încurajați să aplice aceste practici pe termen lung, inclusiv în afara instituției.

„Scopul acestui proiect a fost să dezvoltăm competențe ecologice și să-i ajutăm să facă tranziția către o economie verde, astfel încât, pe viitor, să poată composta deșeurile”, afirmă Victoria Avtudov, director adjunct pentru instruire și educație.

Potrivit acesteia, rezultatele sunt deja vizibile. „Tomberoanele noastre, care inițial erau mereu pline, sunt acum mult mai rar umplute cu deșeuri alimentare”, precizează ea.

Exemplul arată că soluțiile pot porni de la nivel local, iar educația rămâne un instrument-cheie în reducerea risipei alimentare și a impactului asupra mediului.