După anii de trai peste hotare, inclusiv mult timp în Polonia, unde toată studenția a folosit bicicleta, atunci când a revenit la Chișinău, Ana și-a dorit, în primul rând, să poată continua să facă asta. Doar că, după ce și-a luat și aici bicicletă, a înțeles că mersul prin Chișinău e mai degrabă o provocare.

„În orașele anterioare, deși nu e motiv de mândrie, eu rareori purtam cască de protecție. Există țări în care oamenii sunt atât de obișnuiți cu bicicletele, încât nici nu se pune problema să mergi și așa”, spune ea.

Totuși, la Chișinău, de rând cu noua bicicletă, și-a luat și cască de protecție și a observat că trebuie să fie mult mai prudentă, în general.

Din moment ce Ana mergea tot mai des pe bicicletă și vedea cât de problematic și complicat este, a început să discute mai mult despre asta, inclusiv cu alți bicicliști, iar interesul a crescut într-atât, încât cu timpul, asta a devenit nișa ei.

Ceea ce o motivează să continue să caute soluții și să promoveze transportul alternativ este faptul că vede cu ochiul liber că, pe an ce trece, apar tot mai multe persoane în peisaj care aleg să circule pe două roți.

În opinia sa, Chișinăul nu e oraș atât de mare încât să nu poată oferi alternativă persoanelor care vor să circule „într-un mod mai sănătos atât pentru ei, cât și pentru cei din jur”.

Până la urmă, ea a ajuns să-și facă din asta o mică misiune, recunoaște râzând. Povestește că îi este interesant mai ales procesul: cum interacționează activiștii și cetățenii care vor să schimbe ceva cu autoritățile.

Alianța Biciclete Chișinău (ABC) a apărut, inițial, cu doi ani în urmă, ca un grup de lucru care colabora cu Primăria Chișinău. Era perioada de carantină în R. Moldova și membrii grupului respectiv, inclusiv Ana, s-au gândit că pot folosi asta ca pe o ocazie pentru a începe să vorbească mai determinat cu autoritățile despre amenajarea unor piste si benzi pentru biciclete, având în vedere că, în pandemie, bicicleta era des recomandată ca mijloc de a te deplasa mai în siguranță, întrucât puteai păstra distanța.

„Foarte multe țări au folosit pandemia că pe un bun context pentru a amenaja piste, spontan și cu costuri nu foarte mari, tocmai ca să faciliteze circulația persoanelor prin oraș mai sigur, evitând să se infecteze”, argumentează Ana Popa.

Drept urmare, și grupul de bicicliști din care făcea parte a mers să depună o petiție la Primărie, unde apoi au fost chemați la o discuție, iar în urma acesteia s-a format o echipă de oameni care a decis că ar vrea să continue să lucreze pe tema asta. După ce au devenit mai activi și mai consolidați, au decis să numească inițiativa lor Alianța Biciclete Chișinău.

De aproape doi ani, aceasta funcționează ca un grup neformal de bicicliști și activiști care vor să promoveze mersul pe bicicleta în Chișinău și în toată R. Moldova.

Deși la întâlnirile cu activiștii și cetățenii, autoritățile par deschise, cel puțin la nivel declarativ, calea până la implementarea de proiecte care să includă infrastructură de biciclete rămâne a fi lungă.

Ea opinează că, între timp, orașul Chișinău rămâne a fi aproape deloc prietenos cu bicicliștii.

„Eu merg pentru ca deja altfel nu-mi închipui cum aș putea să mă deplasez, mi-e cel mai ușor așa, dar orașul nu e deloc comod pentru mers pe bicicletă. În teorie, noi trebuie să mergem pe carosabil, pe trotuar nu avem voie, dar pe lângă faptul că drumurile sunt stricate și riști să dai într-o groapă, interacțiunea cu automobilele nu e deloc sigură”, exemplifică Popa.

În același timp, mai subliniază că nici nu ar vrea să descurajeze oamenii să meargă pe bicicletă. În pofida celor enumerate mai sus, Ana zice că simte diferența dintre cum se circula cu ani în urmă și situația de acum.

Potrivit IGP, pe parcursul perioadei 01.01-31.08.2022, la nivel național, s-au înregistrat 127 accidente în traficul rutier cu implicarea ciclistului, în rezultatul cărora 10 persoane au decedat, iar altele 111 au fost traumatizate.

Printre soluții, Ana enumeră revizuirea și completarea normelor legale care există în domeniu, să existe mai multă conversație despre asta și mai multă voință politică, precum și îmbunătățirea continuă a legislației rutiere.

„Acum s-au adoptat niște modificări la RCR (acestea permit deplasarea bicicliștilor pe banda de transport public, n.r.), care aduc puțin mai multă siguranța bicicliștilor pe drum. Dar mai e foarte mult de lucru, pot fi introduse mai multe indicatoare legate de biciclete, de exemplu, dar asta merge în mână cu dezvoltarea normativelor de infrastructură pentru construcția pistelor”, argumentează ea.

Specialistul în siguranța rutieră, director al Observatorului de Siguranță Rutieră din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, Ilie Bricicaru este de părere că R. Moldova poate adapta norme internaționale privind infrastructura pentru bicicliști.

„La noi nu există norme deloc. În ceea ce ține de infrastructură pentru bicicliști, noi nu avem norme tehnice sau ghiduri, dar ele sunt la nivel internațional și dacă ar fi pur și simplu adaptate la Moldova, asta ar fi destul de bine”, crede Bricicaru.

El adaugă, în context, atunci când vorbim despre pistele pentru bicicliști, e primordial întâi să se cunoască ce se vrea de la infrastructura respectivă.

Totodată, specialistul în siguranța rutieră subliniază importanța marcajelor rutiere. „De exemplu, la Chișinău, noi avem pista de pe bulevardul Ștefan cel mare, pe trotuar, însă acolo nu e niciun indicator, în afară de acel pavaj care e de altă culoare, dar oamenii deja mai nu-l văd și merg pe acolo. Orice soluție trebuie făcută ca oamenii să o vadă, să o înțeleagă, tocmai ca prin aceasta să elimini eroarea omului”, completează el.

Cu doi ani în urmă, în R. Moldova a demarat proiectul Sabrina, care se concentrează pe siguranța infrastructurii rutiere pentru bicicliști ca fiind unul dintre cei mai vulnerabili utilizatori ai drumurilor.

Automobil Club din Moldova (ACM) este unul dintre cei 11 parteneri de proiect și 4 parteneri strategici asociați uniți într- un parteneriat al unui proiect Sabrina - Trasee mai sigure pentru Ciclism în zona Dunării.

Coordonatoarea de proiecte ACM, Virginia Mandalac afirmă că odată cu lansarea proiectului, au oferit consultanță în elaborarea Strategiei pentru infrastructuctura de transport alternativ în Chișinău.

„Scopul Sabrina este să evalueze din punct de vedere al siguranței rutele de ciclism EuroVelo, în țările participante la proiect. Un alt obiectiv este elaborarea acestui Ghid de bune practici pentru factorii de decizie, pentru cei care urmează să construiască rutele de ciclism.

Este vorba de un instrument online, care poate fi utilizat de către factori de decizie, inclusiv Moldova va avea acces la el. E vorba mai mult de teorie de care beneficiază Moldova, la faza incipientă, la care suntem, pentru că nu prea avem mari progrese la acest capitol, din păcate. Dar aceste informații vor ajuta autoritățile să planifice, să construiască, sa implementeze toate aceste recomandări, evitând practicile negative din alte țări”, precizează Virginia Mandalac.

Proiectul Sabrina se desfășoară în cadrul Programului Transnațional Dunărea și este co-finanțat din fonduri ale Uniunii Europene.

Urbanista Constanța Dohotaru consideră că apariția pistelor pentru bicicliști va determina pe mai mulți orășeni să treacă la transportul alternativ.

„Bicicleta ocupă mai puțin loc și te provoacă la mișcare. Persoanele care circulă pe bicicletă știu cum e să ai acea senzația de zbor și mobilitate, dar se simt în pericol pe străzile Chișinăului. Cu o infrastructură dedicată transportului alternativ orașul ar începe treptat să respire. Oamenii vor trece treptat la biciclete, trotinete, scutere și de fiecare dată o mașină nu va mai sufoca pietonii în trafic sau parcată pe trotuar”, punctează ea.

Iar activista eco Gabriela Isac adaugă că promovarea transportului alternativ și trecerea la aceasta înseamnă și un mediu mai curat și liniștit pentru noi toți.

„Evident că bicicletele, mai ales dacă numărul utilizatorilor ar crește, ar contribui la reducerea poluării aerului - dar și poluării fonice. Totodată, reducerea teritoriului necesar pentru parcări ar însemna mai puțină presiune asupra spațiilor publice și spațiilor verzi - mai mult spațiu pentru oameni și pentru natură.

De asemenea, cu bicicletă, oamenii ar petrece mai mult timp anume afară, conectându-se între ei, cu orașul și cu natura lui… ceea ce, presupun, ar putea crește sentimentul de „proprietate”, în sens bun - ownership, asupra orașului și responsabilitatea pentru starea lui, pentru a contribui la schimbări pozitive în mediul care ne înconjoară”, conchide Isac.

Numărul de utilizatori de transport alternativ a crescut exponențial de la începutul pandemiei, când oamenii au simțit nevoia unei alternative transportului public. Bicicleta este un bun mijloc alternativ de mobilitate urbană pentru distanțe scurte. Aceasta contribuie la un oraș mai puțin aglomerat, la un aer mai curat și la străzi mai prietenoase și sigure. Activiștii se declară ferm convinși că numărul de bicicliști în Chișinău s-ar dubla dacă ar apărea o infrastructură sigură.