De la primul cuib pe balcon la șase hrănitori în oraș – Gabriela Metreniuc are grijă de păsările Chișinăului

Iarna este una dintre cele mai grele perioade pentru păsările din oraș, când hrana devine tot mai greu de găsit. Totuși, cu ajutor constant din partea oamenilor, păsările pot supraviețui.

Antrenoare de tenis în prezent și fostă jucătoare profesionistă, Gabriela Metreniuc, voluntară la Societatea Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din Republica Moldova, și-a transformat, în ultimii trei ani, atenția pentru păsări dintr-un simplu interes într-o rutină zilnică. Astăzi are instalate șase hrănitori în diferite zone ale orașului, pe care le verifică dimineața, completându-le cu semințe neprajite și nuci crude.

Povestea a început cu o singură hrănitoare, instalată pe balconul apartamentului ei. Dar ceea ce a urmat a fost mai mult decât o curiozitate.

În una din zile, de la etajul patru, în stejarul din fața balconului, Gabriela a urmărit cum un porumbel aduna crengi uscate pentru a-și construi cuibul. A urmărit zile la rând întregul proces: de la clădirea cuibului, la eclozarea puilor și până la primele lecții de zbor oferite de mamă.

„Au fost momente unice, care m-au fermecat și m-au făcut să caut și să observ mai multe astfel de clipe”, spune ea.

Astăzi, Gabriela observă, identifică și admiră păsările la hrănitori, și nu numai.

„Grija pentru păsări este o parte semnificativă din ziua mea”, mărturisește ea.

Hrănitorile din oraș și responsabilitatea din spatele lor

Instalarea unei hrănitori pare un gest simplu. În realitate, spune Gabriela, este o responsabilitate continuă.

„Odată ce instalezi o hrănitoare, responsabilitatea este continuă. Dacă începi, trebuie să fii sigur că vei reveni mereu. Altfel, la mijlocul iernii, păsările pot rămâne fără alternative”, explică ea.

Locurile în care a amplasat hrănitorile au fost alese pragmatic: în zone unde știe sigur că va ajunge aproape zilnic. Pentru ea, consecvența este esențială.

Cum hrănim corect păsările iarna

Pentru cei care vor să hrănească păsările iarna, Gabriela spune clar: trebuie să faci asta în fiecare zi.

Hrana trebuie să fie apropiată cu cea din habitatul lor natural: semințe neprajite de floarea-soarelui, nuci crude sau fructe, precum merele.

Fiecare dimineață îi amintește Gabrielei că grija pentru natură poate începe cu gesturi mici, cu atenție, răbdare și dorința de a nu rămâne indiferent.

Specialiștii recomandă cel mai bine este să punem hrană dimineața devreme sau după-amiaza târziu, pentru a le ajuta să compenseze energia pierdută peste noapte. În funcție de dimensiunea hrănitorii, aceasta trebuie completată frecvent, fără pauze lungi între reumpleri. Păsările se obișnuiesc repede cu sursa de hrană și, în perioade dificile, pot deveni dependente de ea. O întrerupere bruscă pe timp de iarnă le poate pune în dificultate.

Dacă pe sol persistă zăpada sau un strat de gheață, hrănirea ar trebui continuată până la sfârșitul lunii martie.

Păsările trebuie să primească alimente cât mai apropiate de ceea ce ar găsi în natură, de aceea evităm:

• semințe sărate, prăjite sau tratate termic, pâine
• biscuiți și produse de patiserie (nu au valoare nutritivă și creează o falsă senzație de sațietate)
• hrană gătită sau condimentată
• hrană pentru câini, pisici, papagali sau alte animale de companie

Corvidele și „relațiile” din parc

Iarna a fost momentul potrivit pentru a „lega prietenii”. Gabrielei i-au căzut tronc la inimă păsările din familia corvidelor – inteligente și capabile să recunoască oamenii.

În Parcul Catedralei, Gabriela este deja recunoscută de stoluri întregi care o așteaptă pentru nuci; unele se apropie suficient de mult încât să mănânce din mână.

Rutina ei se desfășoară dimineața, până la amiază – un avantaj al programului de lucru care începe mai târziu. Sunt orele în care orașul se trezește, iar păsările își caută hrana.

În comunitatea prietenilor păsărilor și a naturii

Pasiunea pentru păsări a dus-o și în comunitatea Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN), unde s-a implicat în proiecte de monitorizare și colectare de date științifice.

A cunoscut oameni dedicați, a legat prietenii și s-a implicat în proiecte de monitorizare care colectează date valoroase pentru știința din Moldova.

„Este multă muncă, dar îmi place enorm să învăț și să găsesc căi prin care această lume frumoasă să ajungă la cât mai mulți oameni”, conchide Gabriela.

Citește și Cum ajutăm păsările iarna și cu ce nu trebuie să le hrănim