(VIDEO) Copacii cu rădăcina protejată asigură succesul plantării. Rezultatul mai multor proiecte confirmă acest fapt

Plantarea pădurilor și a fâșiilor forestiere de protecție în jurul bazinelor de apă, câmpurilor arabile, pe terenurile degradate este un pas important în îmbunătățirea mediului înconjurător. Iar de puietul ales pentru sădire depinde reușita acestor activități.

Tot mai răspândită în ultimii ani este utilizarea puieților cu rădăcina protejată, comparativ cu cei fără pământ în jurul rădăcinilor, cunoscuți și sub numele de „puieți cu rădăcină nudă”.

Experiența recentă arată că puieții cu rădăcină protejată se înrădăcinează chiar și în proporție de 99% în Republica Moldova. Aceștia cresc bine pe cont propriu până și în condiții foarte vitregi, fără îngrijire și irigare, învingând secetele și vegetația din preajmă.

În favoarea puieților cu rădăcină protejată ne vorbesc doi oameni cu experiență în asemenea plantări: Alexandru Sainsus și Petru Vinari. 

Copacii cu rădăcina protejată sunt mai puternici

Puieții cu rădăcina protejată (cu sistem radicular închis) au rădăcinile acoperite de un balot de pământ sau sunt crescuți în recipiente speciale cu sol. Astfel, ei păstrează un strat de sol în jurul rădăcinilor până la momentul plantării. Acest strat de pământ funcționează ca un tampon care protejează rădăcinile de factori externi și de stresul transplantării. În general, rata de prindere a lor este de peste 85%.

Puieții cu rădăcina protejată pot fi sădiți chiar și în afara perioadelor optime pentru plantare. Datorită protecției oferite de balotul de pământ sau recipient, acești copaci pot suporta mai bine variațiile de temperatură și umiditate, pot fi plantați chiar și în condiții meteorologice mai puțin favorabile. Stratul de pământ din jurul rădăcinilor îi apără și de boli și dăunători.

Deși puieții cu rădăcina protejată sunt mai costisitori decât puieții cu rădăcină nudă (cu o rată de prindere de doar cca 35%), beneficiile pe termen lung fac din această investiție una care merită cu adevărat.

Puieții de stejari cu rădăcina protejată au învins la Vărzărești, pe un teren foarte dificil, chiar dacă a fost secetă 

Alexandru Sainsus și colegii săi din proiectul Arboretum.Live (Follow-the-root) cresc puieți cu rădăcina protejată de mai mulți ani și pledează constant în favoarea acestora. Recent, ei au vizitat copacii de stejar pe care i-au plantat cu rădăcina protejată cu un an și jumătate în urmă pe un teren foarte dificil din satul Vărzărești, raionul Nisporeni, împreună cu elevii unei școli profesionale locale.

„Aproximativ 99% din stejari s-au prins cu succes, ceea ce confirmă rata ridicată de supraviețuire a tehnologiei cu sistem radicular închis. După plantare, nu a fost prevăzută niciun fel de întreținere a copacilor, din lipsa unui buget. Copacii supraviețuiesc singuri, concurând cu vegetația locală și confruntându-se cu secetele din ultimii ani”, povestește Alexandru Sainsus.

Potrivit lui, organizația Arboretum.Live, al cărui fondator este, implementează cu succes un proiect de plantare a copacilor cu sistem radicular închis pe terenuri terasate greu accesibile”. „Aceste terase, create în perioada sovietică pentru cultivarea viilor și livezilor, au rămas abandonate timp de mulți ani. Odată cu încetarea utilizării îngrășămintelor chimice, aceste terenuri au intrat în paragină, iar pe ele a început să crească vegetație spontană, cum ar fi măceșul și păducelul”, precizează Alexandru Sainsus.

Specialistul regretă că „există destui sceptici în ceea ce privește tehnologia sistemului radicular închis”, care consideră că metoda este „nouă și insuficient testată”. El subliniază că rezultatele pe care le vede de pe urma proiectelor sale „demonstrează că, chiar și în condiții dificile, această tehnologie poate asigura restaurarea terenurilor abandonate și crearea unor păduri durabile”.

Și la Bălăbănești au rezultate foarte bune copacii cu rădăcina protejată

Petru Vinari, consultant pentru comunicare la Societatea Ecologică „Biotica”, de asemenea are experiențe pozitive cu plantarea copacilor cu rădăcină protejată.

„Noi am plantat stejari pedunculați (puieți cu rădăcina protejată) acum doi ani, la Bălăbănești, raionul Criuleni, pe lunca râului, dar unde e mai uscat. Atât prinderea, cât și creșterea au fost mult mai bune, comparativ cu puieții cu rădăcina nudă”, spune Petru Vinari pentru Ecopresa.  

El povestește că primii puieți cu rădăcina protejată i-a primit de la familia Grițcan (Dorin și Daniela, proprietarii unei pepiniere).

„Apoi, tot ei mi-au dat doi ani la rând niște ghinde încolțite, din care am crescut de sine stătător câteva sute de puieți în grădina unui prieten, în sectorul Centru al Chișinăului. Au un ritm de creștere fascinant”, afirmă interlocutorul.

De ce mulți puieți cu rădăcină nudă se usucă după plantare

În cazul puieților cu rădăcină nudă, rădăcinile sunt expuse direct la aer și își pierd protecția naturală. Înainte de a fi sădiți, ei sunt scoși din sol fără niciun strat de pământ în jurul rădăcinilor, ceea ce poate duce la deteriorarea sistemului radicular, în special în timpul transportării și manipulării, îi face vulnerabili la boli și dăunători. Au o rată de prindere de cca 35%.

Puieții cu rădăcină nudă sunt mai ieftini și mai ușor de transportat, dar necesită o îngrijire specială în timpul plantării. Aceștia trebuie plantați în sezonul inactiv (toamna târziu sau primăvara devreme), pentru a minimiza impactul asupra rădăcinilor expuse. În plus, este necesar să fie transportați și plantați rapid, pentru a evita uscarea rădăcinilor, ceea ce impune un timp scurt de manipulare. Apoi, au nevoie și de irigare, pentru a-i ajuta să se înrădăcineze.

Avem nevoie de puieți de calitate pentru a ne atinge obiectivul împăduririi

O suprafață de 7.400 de hectare urmează să fie împădurită în Republica Moldova pe parcursul anului 2024. Primăvara au fost plantați copaci pe 3.300 de ha, iar toamna vor mai fi sădite păduri pe restul 4.100 de ha.

Anul acesta vor fi împădurite cu vreo 200 de ha mai mult decât în 2023, când pe 7.200 de hectare au fost sădiți vreo 24 de milioane de puieți forestieri (stejar, salcâm, paltin, corcoduș, vișin turcesc, prun, tei, plop și alte specii).

În 2023, în Republica Moldova a fost adoptat Programul Național de Împădurire, la inițiativa președintei Maia Sandu. Acesta prevede reabilitarea fondului forestier degradat și crearea de noi păduri pe o suprafață de aproximativ 150 de mii de hectare pe parcursul a 10 ani. Astfel, suprafețele de teren împădurit urmează să fie extinse până la 15% din teritoriu, de la actualele 10-11%.

Republica Moldova are un grad de acoperire cu păduri printre cele mai scăzute din Europa, media europeană fiind de 39.8% în 2020. În plus, doar 47% dintre pădurile noastre (175.500 de hectare) „au valoare ridicată de conservare”.

Împădurirea de până în 2032 va costa 15 miliarde lei – aproximativ 1,5 miliarde de lei pe an. Guvernul a anunțat că 83% din banii necesari vor fi atrași sau împrumutați de la partenerii externi.