Circuitul plasticului în natură. Particulele de microplastic și-au format propriul ciclu global și călătoresc prin atmosferă
Mici fragmente din plastic din ambalaje și sticle călătoresc în jurul atmosferei terestre, iar purtate fiind de vânt, străbat mii de kilometri, ajung de pe un continent pe altul și contaminează întreaga atmosferă, se arată într-un nou studiu științific, citat de CNN.
Majoritatea deșeurilor de plastic ajung în gropi de gunoi, sunt incinerate sau reciclate, însă în jur de 18% ajunge să polueze mediul înconjurător – pentru că plasticul nu se descompune ușor, el se fragmentează în particule din ce în ce mai mici până ce ajunge atât de mic încât poate fi purtat de vânt, transmite digi24.ro.
„Asemeni ciclurilor biogeochimice globale, plasticul a ajuns să circule prin atmosferă”, concluzionează studiul efectuat de cercetători de la Universitatea de Stat din Utah și Cornell University, publicat într-un jurnal științific.
Astfel, plasticul care nu este reciclat sau distrus ajunge să circule liber în natură, provocând daune mediului înconjurâtor și punând în pericol ecosisteme întregi.
În ciuda faptului că au început să apară progrese – crearea și folosirea polimerilor biodegradabili, cercetătorii avertizează că microplasticul și-a format deja propriul ciclu și ne vom confrunta cu probleme generate de el o lungă perioadă.
„Am descoperit poluare de la plastic peste tot – călătorește în atmosferă și se depozitează peste tot în lume. Plasticul nu este nou sau recent, este vorba de plasticul pe care omenirea l-a folosit și aruncat de-a lungul a mai multor decenii”, spune Janice Brahney, autoarea principală a studiului.
Microplasticul este peste tot
Cercetătorii au colectat informații privind poluarea cu plastic din vestul Statelor Unite între 2017 și 2019 și au observat că aproximativ 22.000 de tone de microplastic se depozitează în SUA în fiecare an.
În SUA, plasticul ajunge în aer facilitat de traficul rutier – roțile de mașină, frânele și suprafețele drumurilor conțin plastic care poate fi fragmentat și lansat în atmosferă prin frânare sau mișcarea roților – microplasticului i se imprimă viteză și este aruncat în aer, iar de acolo continuă să fie purtat de vânt.
Un lucru similar se petrece și în ce privește plasticul deversat în oceane – acolo unde se formează „insule” de gunoaie de plastic, valurile acționează ca o forță de fragmentare care micșorează plasticul în particule și îl aruncă în aer.
Există însă și numeroase alte feluri în care microplasticul ajunge în atmosferă, iar odată ce este în aer, el este transportat între oceane și continente.
Microplasticul este peste tot – el influențează solul și creșterea plantelor, este consumat de floră și faună și acționează ca vector pentru substanțe care contaminează, se mai arată în studiu. „Inhalarea acestor particule poate să irite țesutul pulmonar și să ducă la boli serioase, însă nu există încă date concludente cu privire la toxicitatea sa prin comparație cu alți aerosoli”.
„Ignoranța noastră relativă cu privire la consecințele poluării cu plastic și la concentrațiile de plastic din mediul înconjurător accentuează importanța măsurilor de limitare a poluării și ne conduce la concluzia că ar trebui, cel puțin, să capturăm plasticul oceanic și să îl eliminăm din sistem”, concluzionează studiul.