FOTO: „Au Gust” Festival. Ce soluții eco au fost prezentate la eveniment?
Producători autohtoni de fructe, legume, miere naturală și nu doar și-au dat întâlnire la cea de-a 6-a ediție a Festivalului „Au Gust”, care a avut loc sâmbătă, 19 august, în orașul Durlești, municipiul Chișinău. „Roada” a fost genericul festivalului din anul curent, iar cei prezenți la eveniment au venit și cu soluții eco.
O nouă viață pentru plastic
Sticlele și capacele din plastic obțin o nouă viață, dacă sunt aduse la SRL „Recycline Moldova”. Compania este una tânără, s-a lansat pe piață acum un an și jumătate și colectează plastic pe care îl transformă în bijuterii. Oana-Marina Paun, community manager la „Recycline Moldova”, a spus că ideea de a recicla plasticul nu este o soluție inventată de companie, ci este una preluată de la o echipă din Olanda. „În Republica Moldova lipsește reciclarea plasticului, lipsește interesul oamenilor față de acest domeniu. Cu niște utilaje destul de vechișoare, am început drumul nostru și am scos prima linie de bijuterii. Încercăm să promovăm sustenabilitatea, economia circulară, economia verde. Cerceii confecționați din plastic ne vor servi mult mai mult decât alte obiecte din plastic, pe care le folosim zi de zi”.
„Recycline Moldova” colectează plastic de tip 2 și 5, pentru compoziția lor chimică și temperatura la care se topesc. Plasticul de tip 2 se topește la 220 de grade, în timp ce plasticul de tip 5 se topește la 250-270 de grade Celsius. Cum ne dăm seama care este plasticul de tip 2 și 5? „Căpăcelele sunt plastic de tip 2. Ambalajele de la produse chimice sunt plastic de tip 5, de regulă. Dar pe ambalaj scrie, într-un triunghi, despre ce tip de plastic este vorba”.
Toate tipurile de plastic se colectează în formă curată, fără etichete. „După ce primim plasticul de la oameni, îl separăm pe culoare, tip, apoi îl mărunțim și facem fulgi de diferite culori. Fulgii sunt întinși pe o placă mare, într-o ramă, puși sub pres, la o temperatură de 220 de grade. Totul se topește și se presează timp de 45 de minute, după care îl stingem și îl punem în presul rece, unde plasticul, la fel sub presiune, trebuie să se topească, ca să fie placa fină și dreaptă. După ce am creat plăcile, noi creăm cercei”.
Compania nu se limitează doar la confecționarea bijuteriilor din plastic. „În curând, posibil în toamna anului curent, vom lansa și o linie de mobilier, întrucât scopul nostru este să colectăm cât mai mult plastic, astfel ca în natură să ajungă cât mai puțin plastic. Vrem să motivăm oamenii să fie mai atenți și mai grijulii față de mediu”.
Ce fel de mobilier poate fi creat din plastic reciclat? „Aceasta poate fi o masă, un scaun, o etajeră, o noptieră. Dar dorim să lucrăm în special la proiecte individuale. Poate cineva va dori să-și mobileze un restaurant sau o cofetărie, de ce nu?”.
Hârtia plantabilă ne ușurează munca în grădină
Și Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor a venit cu ceva inedit la „Au Gust” Festival – hârtie plantabilă. „Acum, la orice magazin te-ai duce, ți se pune în coș și o hârtie, un pliant cu reclamă. Este o maculatură, pe care nu o folosește nimeni și care, în final, ajunge la gunoi. Dacă noi toate aceste hârtii le-am strânge, am obține ceva extraordinar. Care este procesul? Toate aceste hârtii se strâng, se mărunțesc, se înmoaie în apă. Mai adăugăm în „zeama” asta de hârtie cu apă și semințe de plante medicinale. Până la urmă, hârtia aceasta nimerește în mediul ambiant, se descompune, iar din semințe cresc plante. Trebuie să învățăm și copiii să pună în pământ hârtie reciclabilă, împreună cu semințe, iar din ea o să crească plante, fructe și legume. E altceva decât să arunci în natură pur și simplu o hârtie. Până la urmă, hârtia este făcută din copaci. Din 17 copaci se confecționează o tonă de hârtie. Toată hârtia veche putem s-o folosim, în acest mod, astfel ca ea să fie plantabilă”, a explicat Lilia Chisnicean, cercetător științific coordonator la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor, fiind solicitată de ecopresa.md. Potrivit cercetătoarei, hârtia plantabilă ne ușurează munca în grădină, astfel că, după utilizarea acestei hârtii, nu vom fi nevoiți să semănăm a doua sau a treia oară plante medicinale, fructe sau legume.
Zmeură fără chimicale, din nordul Moldovei
Ina Macovei este o antreprenoare, care a venit la „Au Gust” Festival tocmai din satul Brătușeni, raionul Edineț. Crește zmeură fără chimicale pe o suprafață de peste 2 hectare, timp de aproape 10 ani. „Folosim doar irigare și munca noastră. Vindem zmeură în stare proaspătă, dar și în stare congelată, facem și dulceață, suc, lichior. Lucrez împreună cu soțul și fiul, care are 20 de ani”.
Femeia spune că, din cauza temperaturilor ridicate, dar și a faptului că au existat dificultăți în ceea ce privește irigarea, în anul curent roada de zmeură a fost una de două ori mai mică, în comparație cu cea din anul trecut. „Anul ăsta am strâns, de pe 2 hectare, vreo 2 tone de zmeură. Anul trecut, am cules 5 tone de zmeură. Nu prea au fost ploi. Din iazul din care noi luăm apă pentru irigare ia apă tot satul. Avem în localitate persoane care cultivă și căpșuni, astfel că atunci când trebuia să udăm zmeura, nu mai aveam de unde lua apă”, a spus antreprenoarea de la Brătușeni.
O afacere „dulce”
După ce a muncit mai mulți ani în Germania și Spania, Constantin Sorocovici a revenit la baștină, în satul Vărzăreștii Noi din raionul Călărași, și a creat o afacere „dulce”, iar cu rodul muncii sale a venit la „Au Gust” Festival. „M-am apucat de apicultură mai mult din curiozitate. YouTube este cel care mi-a venit în ajutor. Am venit acasă ca să fiu mai aproape de cei dragi, iar buneii să se poată juca cu nepoții”.
Cu răbdare și investiții, business-ul s-a dezvoltat. Dacă acum patru ani familia Sorocovici avea doar patru stupi de albine, în prezent are grijă tocmai de 45 de stupi. Vinde nu doar miere naturală, dar și alte produse apicole. „Creăm din ceară lumânări de diferite figuri și culori. Facem propolis pe bază de alcool, aceasta este tinctură de propolis. Dar avem și propolis în stare solidă”.
Apicultorul de la Vărzăreștii Noi spune că fuge cât poate de culturile agricole care sunt prelucrate chimic. „Chimicalele ne ucid albinele. De aceea, ținem albinele în pădure”.
Eveniment inedit pentru Durlești
Olga este originară din Durlești, prezentă împreună cu familia la „Au Gust” Festival al treilea an consecutiv. „Venim pentru că este ceva inedit pentru Durlești. Este foarte interesant, am venit cu copiii pentru că sunt foarte multe activități captivante pentru ei. Sunt masterclassuri pentru copii, distracții, jocuri, care nu sunt tipice pentru țara noastră. Organizatorii festivalului sunt din Moldova, dar muncesc în străinătate. Iată că ei împrumută diverse practici de peste hotare și le implementează aici, la Durlești”.
O atracție este și târgul fructelor, legumelor și al produselor apicole. „Aici putem să achiziționăm miere naturală, struguri, dar și alte produse crescute de localnici. Prin faptul că procurăm marfă de la ei, îi susținem pentru ca ei să își poată continua activitatea acasă și să contribuie la prosperarea localității”, a menționat Olga.
EcoTabăra
Pe lângă discuțiile despre eficiență energetică și cum putem gestiona deșeurile organice la domiciliu, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic a desfășurat la festival un atelier distractiv de pictură pe tricouri. Împreună cu colega mea Liuda Hițuc, le-am oferit vizitatorilor detalii despre EcoTabăra, care va avea loc în Rezervația naturală „Codrii”, între 28 și 30 august. Am scos la vânzare torbițe eco, cu desene realizate de Albina Kolesnichenko, artistă plastică și activistă de mediu din Ucraina, iar banii colectați din vânzări vor fi donați organizației Еко Місто din Chernihiv, co-fondată de Albina.
De la Parascovia Sava, fondatoarea festivalului, am aflat că mulți dintre participanții la „Au Gust” sunt din diasporă, muncesc peste hotarele Republicii Moldova, dar, totodată, dezvoltă și afaceri la baștină, în domeniul agriculturii sau albinăritului.
„Începând cu anul 2018 și până în prezent, festivalul are loc anual. Coaliția Sectorului Cultural Independent ne-a susținut în toate activitățile noastre, în special în anul curent, prin organizarea unor diferite ateliere. Și Primăria orașului Durlești s-a implicat. Oficiul Național al Viei și Vinului susține activitatea noastră de mai mulți ani. De asemenea, proiectul „Arta azi”, dar și magazinul „Caparol”, ne sunt alături și ne susțin în activitățile noastre de rezistență artistică. Mulțumim și Festivalului „Moldox”, care de la începuturi ne sprijină cu activități care ne ajută să înțelegem mai bine arta filmului”, a spus Parascovia Sava la inaugurarea evenimentului.
În cadrul festivalului, au mai avut loc jocuri de petanque, molkky și mini-golf, expoziții artistice interactive și digitale, concursuri foto, de film și text. Totodată, au fost prezentate lucrări de Street Art, create de tineri artiști din Germania, în colaborare cu Centrul Cultural German „Akzente” și Goethe Institut din București. La o masă rotundă au fost prezentate modele de susținere a sectorului asociativ. De asemenea, publicul a avut ocazia să urmărească scurtmetraje documentare și filmul „Love is not an Orange” de Otilia Babara. Seara s-a încheiat cu un after-party distractiv.