Stânca Ţiglău, monument natural (ne)protejat de stat, este de-a lungul a mai bine de zece ani supusă distrugerilor conştiente.

An de an la Stânca Țiglău tabloul e tot mai sinistru. Perlă a patrimoniului natural, monument de seamă al Corjeuților, Țiglăul este victima hoților de piatră milenară.

Lege încălcată cu acordul tacit al autorităților

Chiar dacă este protejat de stat, defileul de la Corjeuți este lăsat la cheremul hoților de piatră. De o parte și de alta defileul este mutilat, Stânca Țiglău este „jumulită”, iar la baza ei – urme proaspete ale dinților de excavator. Mai mult, cei care fură piatra, șterg urmele prin arderea stâncii – aceasta devine de culoare cenușie și nu „bate la ochi”. Oricât autoritățile ar susține sus și tare că din Țiglău nu se scoate piatră, dovezile sunt clare chiar cu ochiul neînarmat – defileul de la Corjeuți este supus distrugerii continue, conștiente, în folosul afaceriștilor locali și în detrimentul R. Moldova.

Primarul de Corjeuți, Victor Andronic, a negat faptul distrugerii Stâncii Țiglău. Doar când am menționat că la fața locului am descoperit urme proaspete de excavator a admis că „poate careva din sat și-a luat ceva piatră sa astupe vreo gaură prin ogradă, altfel nicicum”.

„La Țiglău eu știu că sunt probleme, dar cu menținerea curățeniei, nu cu scoaterea pietrei”, a adăugat primarul.
Locuitorii de la Corjeuți sunt, de asemnea, convinși că din Țiglău nu se extrage piatră, știind că este interzis.Luați la întrebări, oamenii recunosc că din promontoriul din fața stâncii, totuși, este scoasă piatră (!).

Poalele Stâncii Țiglău. Corjeuți, Briceni, ianuarie 2016. Foto:Dinu Rusu

Imaginile suprinse cu drona arată că la o distanță de vreun km de la Țiglău, pe rîul Lopatnic, mai este improvizată o carieră. Nici despre acest fapt primarul Andronic nu a putut să ne comunice care este exact situația – „demult nu am fost prin zona”, s-a apărat acesta.

Acvitiști de mediu îngrijorați

Alecu Reniță, președintele Mișcării Ecologiste din Moldova spune că de 20 de ani organizația pe care o conduce monitorizează situația de la Corjeuți și de la Toltrelor Prutului în general. Ecologistul se arată îngrijorat de starea deplorabilă în care au ajuns monumentele naturii protejate de stat. Totodată, acesta afirmă că dacă se va continua în același ritm, Țiglăul riscă să se prăbușească. „Deși, Țiglăul este monument al naturii, hoții de piatră continuă să-l distrugă”, declară Alecu Reniță.

Țiglăul o carte de vizită, nu doar a satului Corjeuți, dar și a Nord- Vestului Republicii Moldova este supus distrugerilor de mai mulți ani. Activistul local de mediu Victor Gonciarov monitorizează de mai mult timp situația Stâncii de la Țiglău și ne confirmă faptul că mai ales pe timpul verii oamenii se mai duc cu căruțele și aduc piatră de la Țiglău. Ne promite că va mai face o razii și ne va anunța care este starea de lucruri.

Prev

1of8

Next

Monumente ale naturii transformate în cariere și gropi de gunoi

Deşi luate sub protecţia statului prin hotărâri şi legi din anii 1975 şi 1998, “Stâncile Prutului” suportă în ultimii ani o adevărată ofensivă a ignoranţei, lăcomiei şi nepăsării autorităţilor centrale şi locale. Peste tot, în arealele cele mai pitoreşti, în rezervaţiile peisagistice de pe Vilia, Lopatnic, Draghiştea, Racovăţ, Camenca, Ciuhur şi Ciuhureţ au apărut o mulţime de cariere neautorizate, mai mari sau mai mici, de unde se extrage piatră, nisip şi alte zăcăminte minerale.

Localitățile unde sunt amplasate stânci milenare transformate în cariere  de piatră

Grupuri de pietrari distrug stâncile luate sub protecţia statului, necunoscând valoarea şi importanţa acestor monumente ale naturii fără de pereche în Europa. Pe lângă această situație, alți (sau poate aceiași) cetățeni folosesc gropile ilegale ca depozite gratuite de gunoi și moloz.

Material multimedia publicat de echipa AJMTEM în martie 2016, în cadrul proiectului „Arii naturale (ne)protejate”, câștigat la Primul atelier de inovații media „Jurnalismul Dronelor”, organizat de Centrul pentru Junalism Independent și Internews

Proiect, concept și text: Lilia Curchi & Cristina Straton;

Foto: Dinu Rusu;

Video: AJMTEM