Cum intervin salvatorii când gheața cedează: exercițiu IGSU pentru pescari
Aproape o tonă de deșeuri de bucătărie au fost transformate în biohumus, cu implicarea persoanelor vulnerabile

Valeriu Andreiciuc, președintele AO „Pomul Vieții” pregăteste următoarea porție de hrană pentru râme. Foto: AJMTEM
Două asociaţii neguvernamentale – „Pomul Vieții” și „Speranță și Sănătate” și-au unit eforturile într-un proiect socio-ecologic de valorificare a deșeurilor de bucătărie. Astfel, pe durata unui an, au fost prelucrate aproape o tonă de resturi vegetale, care au devenit biohumus. Proiectul soluționează problema emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, prin gestionarea deșeurilor alimentare. De asemenea, acesta abordează elemente de incluziune socială – integrarea persoanelor cu dizabilități în activități sociale.

„Ideea principală a proiectului „Agroecologie inteligentă în oraș” a fost de a arăta cum putem obține îngrășăminte organice din deșeuri alimentare. Astfel, pe durata unui an, au fost colectate și reciclate 960 kg de deșeuri alimentare. Cu biohumusul obținut, au fost cultivate aproape 200 kg de verdețuri ecologice (ceapă, spanac, rucola, mărar, pătrunjel, salată, ridiche, roșii)”, spune Elena Andreiciuc, voluntară a Asociației „Pomul Vieții”.

Persoane din categorii social-vulnerabile au fost instruite privind procesele de vermicompostare și au participat la reciclarea a aproape o tonă de deșeuri. Un număr de 100 de persoane social-vulnerabile au consumat verdețuri crescute pe biohumus.

Valeriu Andreiciuc, președintele AO „Pomul Vieții”, spune că proiectul „Agroecologie inteligentă în oraș” promovează principiile unei economii circulare: deșeurile de bucătărie sunt „mâncate” de colonii de organisme vii (râme) și transformate în fertilizator natural. Biohumusul obținut este folosit pentru a cultiva plantele, iar acestea, din nou, sunt utilizate în alimentare.
Procesul de vermicompostare se desfășoară în municipiul Chișinău, sectorul Buiucani, pe teritoriul Centrului de zi de reabilitare pentru persoane cu dizabilități. La 18 iunie 2018, rezultatele obținute pe durata unui an de proiect au fost prezentate reprezentanților presei, care au vizitat sălile de producere a biohumului, au văzut cu „muncesc” coloniile de râme.

Proiectul „Agroecologie inteligentă în oraș” a fost realizat de AO „Pomul Vieții”, în parteneriat cu Asociaţia Părinţilor cu Copii Nedezvoltaţi Mintal „Speranţă şi Sănătate”, cu sprijinul financiar al Programului de Granturi Mici al Facilităţii Globale de Mediu, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Mai multă informație despre proiect pe www.sgpmoldova.org – http://www.sgpmoldova.org/ro/project/28 și pe pagina Facebook a ONG-ului „Pomul Vieții” – https://www.facebook.com/pomulvietiiMOLDOVA/
Postări asemănătoare
