România spune „nu” câinelui în lanț. Ce face Republica Moldova? 

În multe sate și orașe din Republica Moldova, este o imagine obișnuită: un câine legat lângă o cușcă mică, cu un lanț care îi limitează puternic mișcarea. Astfel de situații sunt încă frecvente în gospodăriile din mediul rural. De cele mai multe ori, proprietarii spun că este vorba de obișnuință și lipsa informațiilor despre bunăstarea animalelor.

În România, Senatul a votat recent o inițiativă legislativă care interzice ținerea câinilor în lanț pe termen lung, o măsură menită să îmbunătățească condițiile de viață ale animalelor. Rămâne întrebarea: ce se întâmplă însă în Republica Moldova și cât de protejate sunt câinii. 

Ce se întâmplă în România

Senatorii români au adoptat recent modificări la legislația privind protecția animalelor de companie, la presiunea organizațiilor civice. Principala noutate: legarea permanentă a câinelui în lanț urmează să fie interzisă. Dacă și Camera Deputaților va vota în același sens, stăpânii vor putea lega câinii cel mult două ore pe zi și doar în situații excepționale. Nerespectarea regulilor ar atrage amenzi de până la 3.000 de RON sau chiar confiscarea animalului și plasarea lui într-un adăpost de câini.

La noi, situația e mai complicată

Legea privind protecția animalelor de companie a fost adoptată, dar tocmai prevederile esențiale au fost eliminate înainte de votul final, ne spune specialistul în protecția animalelor, Karl Luganov.

„În forma inițială a proiectului era prevăzut clar că un câine nu poate fi ținut în lanț și că trebuie să aibă acces la plimbare. Aceste prevederi au fost însă eliminate”, afirmă Karl Luganov. Potrivit lui, în lege a rămas doar mențiunea că animalul nu poate fi ținut în lanț dacă suferă, o formulare vagă și greu de aplicat în practică.

„Se permite, dar nu în condițiile în care ar exista un pericol pentru ei”, explică Luganov, o prevedere care, în opinia sa, nu aduce schimbări reale pentru protecția animalelor.

Totuși, există câteva excepții pozitive la nivel local. În orașele Chișinău, Bălți, Șoldănești, Rezina și Comrat au fost adoptate regulamente interne care stipulează că lanțul trebuie să aibă cel puțin trei metri și că animalul trebuie scos la plimbare cel puțin noaptea. Regulamentul din Chișinău datează încă din 2019. Luganov spune că încearcă în prezent să modifice și regulamentul din Comrat, unde normele nu sunt încă în vigoare.

Schimbarea treptată a regulamentelor locale este, deocamdată, singura cale, afirmă expertul. ,,Noi nu putem interzice lanțul mâine, dar putem interzice dimensiunea, putem impune timpul de plimbare, și cu pași putem schimba situația”, explică el.

Ce spun locuitorii Chișinăului?

Am ieșit pe stradă pentru a vedea cum privesc chișinăuienii problema câinilor ținuți în lanț și dacă ar susține o lege similară celei adoptate în România.

Majoritatea celor întrebați s-au declarat de acord cu o eventuală interzicere a acestei practici. „Exact ceea ce trebuie făcut”, „Da, ar fi bine”, „Este o idee bună” au fost câteva dintre reacții. Unii spun că în gospodăriile lor câinii sunt deja ținuți liberi, în timp ce alții consideră că „la sat ar trebui să fie mai liber”, sugerând că o astfel de lege ar putea fi mai greu de aplicat în mediul rural.

Întrebați cine ar trebui să se ocupe de protecția animalelor, opiniile au fost împărțite: statul, primăria sau specialiștii din domeniu. Totuși, mulți au subliniat că responsabilitatea de bază revine proprietarilor. „Statul poate veni cu legi, dar oamenii trebuie să pornească de la ei”, a spus un respondent.

Când vine vorba despre ce lipsește cel mai mult în Republica Moldova în domeniul protecției animalelor, răspunsurile au variat. Unii au menționat problema câinilor nevaccinați. O altă respondentă a vorbit despre necesitatea mai multor adăposturi, subliniind și componenta de siguranță: „Trebuie să aibă un loc al lor, mai ales pentru siguranța copiilor”. În același timp, o altă opinie a sintetizat totul simplu: „Noi iubim animalele”, însă, spun intervievații, acest lucru nu este suficient fără reguli clare și infrastructură.

Material realizat de Beatrice Gorbatiuc, stagiară Ecopresa