Modă care nu poluează: o designeră din Chișinău transformă algele în piese vestimentare biodegradabile

Deșeurile textile pot deveni resursă, nu problemă – o demonstrează Alexandra Soloviova, designeră din Chișinău, care creează haine biodegradabile din alge în cadrul proiectului artistic „BIO Laboratory by Sasha Sesame”. Aceste piese pot fi dizolvate în apă, transformate în haine noi sau compostate – o abordare experimentală ce aduce sustenabilitatea în centrul procesului de creație vestimentară.

Absolventă a programului de masterat „Design vestimentar și textil” la Universitatea Tehnică din Moldova, Alexandra a fost atrasă încă de la început de ideea de a lucra cu materiale alternative.

„Pe lângă designul propriu-zis, la programul de masterat se punea accent pe dezvoltarea biomaterialelor, pe inovație, pe o nouă abordare în modă. Când a venit momentul să aleg tema lucrării de diplomă, mi s-a părut interesant să încerc să realizez un material alternativ din alge. Așa că, pe parcursul întregii veri, mi-am propus să găsesc toate componentele necesare. Le-am căutat în țările vecine, pentru că în Moldova era într-adevăr dificil de găsit.”

Atunci, Alexandra a procurat algele din România și Ucraina — și tot de acolo își ia și acum materia primă.

„Prima provocare a fost să creez acest material astfel încât să se usuce corect, să nu se destrame în timpul procesului și să nu se deformeze. Mi-a luat probabil două săptămâni să obțin primul rezultat, pentru că nu înțelegeam încă cum să-l usuc. Etapa de uscare este, de fapt, cea mai îndelungată”, povestește ea.

Despre tipul de alge folosite, Alexandra spune că sunt exact cele întâlnite în mod obișnuit la mare, doar că acestea sunt colectate, prelucrate și uscate în mod controlat.

Ingredientele unei haine biodegradabile

Baza materialului este un derivat din alge – alginatul de sodiu – amestecat cu glicerină, ulei de cocos și fibre de lână naturală. Pentru a obține o textură plăcută și o culoare atractivă, Alexandra experimentează și cu alte ingrediente naturale.

„Se pot adăuga și alte componente, de exemplu coajă de portocală, care oferă o textură interesantă și o pată de culoare. Sau zațul de cafea – probabil preferatul meu în acest moment. Când adaug cafea, materialul capătă imediat un alt aspect: culoarea se intensifică, textura se modifică, iar densitatea crește, ceea ce îl face mai durabil”, explică Alexandra.

Publicul e surprins când vede hainele din alge

Creațiile Alexandrei stârnesc adesea mirare. „Oamenii întreabă adesea ce este și din ce e făcut materialul. Fiind semitransparent, este adesea confundat cu siliconul. Dar când înțeleg că acest material a fost creat de la zero, din ingrediente complet naturale – și că în spate sunt zeci de ore de muncă și experimente – reacția este de uimire. Nu le vine să creadă că din coajă de portocală, zaț de cafea sau extract de alge poate rezulta așa ceva”, spune ea.

Un proiect artistic, nu (încă) un brand comercial

Deocamdată, „BIO Laboratory by Sasha Sesame” nu este un brand comercial. Ținutele din biomaterial au fost prezentate doar în cadrul unor colaborări artistice.

„Prima noastră apariție publică a biomaterialului a avut loc la Moldova Brands Runaway 2024. Directoarea executivă a Zip House, Carolina Tulgara, a purtat un corset realizat din biomaterial cu adaos de zaț de cafea. A fost momentul în care un public numeros a intrat pentru prima dată în contact cu biomaterialul. Am primit multe complimente și întrebări. Atunci am înțeles că există această curiozitate și dorință a oamenilor de a interacționa cu materialul. Așa că am continuat să colaborăm cu artiști și persoane cunoscute”, povestește Alexandra.

Unul dintre obstacolele în calea lansării comerciale este costul de producție. O foaie de biomaterial de 1 x 1,5 metri ajunge la aproximativ 70 de euro, iar pentru realizarea unei singure ținute sunt necesare mai multe astfel de foi.

„Sper foarte mult să reușesc să obțin o finanțare care să ajute la dezvoltarea proiectului. În prezent, sunt în căutarea resurselor necesare pentru a achiziționa un cuptor de uscare. Asta ar accelera considerabil procesul de creare a biomaterialului și ar reduce consumul de energie electrică”, adaugă Alexandra.

Cum se îngrijește o haină biodegradabilă?

„Singura restricție în utilizarea acestui biomaterial este evitarea contactului îndelungat cu apa. În ceea ce privește îngrijirea, este destul de simplă. Dacă se murdărește, îl poți curăța ușor cu șervețele umede. Glicerina din compoziție conferă o anumită impermeabilitate, astfel încât murdăria nu pătrunde în profunzime.

Iar dacă biomaterialul și-a atins scopul – de regulă unul artistic sau conceptual – el poate fi pur și simplu dizolvat în apă. În câteva ore, se va descompune complet și poate fi apoi trimis la compost sau reutilizat în procesul de creare a unui nou biomaterial”, explică Alexandra.

Cum vezi evoluția modei?

„Ca designer, vreau să spun că, în contextul dezvoltării și schimbărilor din domeniul modei, în aplicarea unor metode noi, inovatoare și mai responsabile față de planetă, au loc multe procese pozitive.

Dar, din perspectiva consumatorului de masă, aceste schimbări par încă prea îndepărtate, nefiind resimțite pe scară largă. De aceea, în prezent, ne concentrăm mai ales pe crearea unor imagini creative, adică haine și ținute neobișnuite, experimentale. Oamenii creativi, artiștii, par a fi mai progresivi și mai pregătiți pentru aceste schimbări, pentru noi experiențe și practici.

În cazul consumatorului obișnuit, cred că va mai trece ceva timp până să conștientizăm responsabilitatea pe care o avem față de achizițiile noastre și față de modul în care reciclăm sau eliminăm hainele cumpărate în cantități mari”, concluzionează Alexandra Soloviova.

Impactul industriei modei asupra mediului – date relevante

Industria textilă continuă să fie, în 2025, unul dintre cele mai poluante sectoare economice la nivel global, cu efecte majore asupra resurselor naturale și asupra calității mediului.

• Industria fast fashion este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile globale de CO₂, depășind emisiile combinate ale tuturor zborurilor internaționale și transportului maritim. 
• Producția de îmbrăcăminte consumă anual 93 de miliarde de metri cubi de apă, ceea ce reprezintă 4% din totalul apei dulci utilizate la nivel global. 

• Industria textilă contribuie cu 35% din poluarea cu microplastice în oceane, în mare parte din fibrele sintetice precum poliesterul, nylonul și acrilul.
• Un singur ciclu de spălare a hainelor din poliester poate elibera până la 700.000 de microfibre în sistemul de apă. 

• La nivel global, industria modei produce anual 92 de milioane de tone de deșeuri textile, iar 85% dintre acestea ajung în gropile de gunoi.