[FOTO/VIDEO] Repară trotuarele și mutilează copacii. Câtă viață mai au arborii cu rădăcinile tăiate?

Repară trotuarele și mutilează copacii. Internauții și ecologiștii sunt revoltați și nemulțumiți. Agentul economic care efectuează lucrările pe străzile vizitate de noi s-au eschivat să discute cu reporterul Ecopresa la acest subiect. Conform reprezentanților Inspecției pentru Protecția Mediului, lucrările se efectuează fără aviz de mediu, fiind încălcat cadrul normativ. 

Epopeea reparațiilor trotuarelor cu distrugerea copacilor se pare că nu mai are capăt. Imagini noi circulă pe rețelele sociale de luni de zile, fără vreo reacție din partea responsabililor. Povestea mutilării rădăcinilor copacilor pe porțiunile aflate în lucrări de renovare a început în decembrie, anul trecut, cu intensificări în aprilie, anul curent și observăm un nou val chiar acum, în iulie. Străzile 31 August 1989, Mihai Eminescu, Serghei Lazo și Nicolae Zelinski din capitală sunt câteva locații de reper, unde putem vedea cu toții acest proces de distrugere a arborilor. 

Am întrebat experții care este problema rădăcinilor tăiate, în ce măsură sunt afectați copacii și la ce urmări să ne așteptăm.

Prev

1of7

Next

„Riscul este că, la un vânt puternic, copacii aceștia o să cadă și o să omoare oameni”

Contactat de ecopresa.md, Ion Caliniuc, șef adjunct al Inspecției pentru Protecția Mediului (IPM) Chișinău, a declarat că, în cazul în care vătămarea depășește ⅓ din volumul total al arborelui, se consideră că acesta este grav vătămat. „Potrivit rezultatelor preliminare ale controalelor,  majoritatea arborilor au fost afectați într-o proporție semnificativă, de aproximativ 99%, în care rădăcinile, tulpinile și coroanele au suferit vătămări care au încetinit creșterea acestora.  

Riscul este că, la un vânt puternic, copacii aceștia o să cadă și o să omoare oameni. Iată aceasta este cea mai mare problemă pentru noi”.

El a mai menționat că există norme legale care prevăd ce distanță trebuie să fie între locul în care au loc lucrări de construcții și arbori, iar respectarea lor este esențială pentru a preveni prăbușirea acestora. „Pentru construcțiile capitale sunt necesari 5 metri față de copaci, iar în cazul bordurilor – 1-2 metri. Cu toate acestea, primăria nu a realizat cadastrul spațiilor verzi (presupune pașaportizarea fiecărui copac – n.red.), conform prevederii legii 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale, și nu a alocat fonduri pentru acest proces”.

În urma raziilor, s-a constatat că proiectele de construcție au fost demarate fără respectarea legislației și a coordonării cu organele centrale de mediu, cum ar fi Ministerul Culturii și Ministerul Mediului. 

Mai mult, unii agenți economici au început lucrările de reparație a trotuarelor în municipiul Chișinău fără a ține cont de recomandările inspectorilor de mediu. Și lucrările de renovare a parcurilor din capitală au loc fără o expertiză ecologică. Ion Caliniuc a precizat că instituția pe care o conduce a solicitat ca autorizațiile pentru tăierea arborilor să fie coordonate cu IPM.

În acest sens, Inspecția pentru Protecția Mediului din municipiul Chișinău a depus mai multe cereri de chemare în instanța de judecată. Potrivit normelor legale, prejudiciul cauzat de vătămarea unui arbore fără a înceta creșterea acestuia se ridică la 672 de lei, iar valoarea prejudiciului se calculează  în funcție de diametrul arborelui.

Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi: „Tăierea rădăcinilor este necesară pentru siguranța drumurilor și a trotuarelor” 

În ciuda îngrijorărilor exprimate de ecologiști, Victor Nichituș, comunicator în cadrul Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi din municipiul Chișinău, susține că tăierea rădăcinilor este necesară pentru siguranța drumurilor și a trotuarelor.

Potrivit lui, Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi aplică prevederile Ghidului normativ în construcții „Proiectarea drumurilor publice”. Documentul prevede ca orice tăiere de arbori să fie compensată ulterior prin plantare de puieți.

„La finele anului 2022, au fost plantați arțari și platani. Deja erau plantați peste 100 de mii de arbori și arbuști în perimetrul mun. Chișinău. Este o creștere cu aproximativ 40 de mii de arbori, comparativ cu anul 2020”, a precizat specialistul în comunicare al Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi din municipiul Chișinău.

Legea spațiilor verzi nu este respectată

„Dacă ar fi cu adevărat interesați de protecția, crearea și menținerea spațiilor verzi, administrația publică locală, în primul rând ar urma legislația și regulamentele în vigoare, ar avea o viziune, bazată pe o evaluare reală despre starea spațiilor verzi, dar nu ar promite în 2022, după ani de critici, să facă registrul spațiilor verzi, care din 1999 este prevăzută prin lege și în 2023 să nu știm nimic despre etapele acestui document.  

Grădina Botanica, de exemplu e deschisă pentru orice întrebare referitor la managementul spațiilor verzi, însă până acum, nimeni nu au apelat la ei pentru ajutor sau o opinie”, este de părere Petru Vinari, reprezentatul Societății Ecologice „Biotica”.

Pe de altă parte, Ana Cazacu, juristă la Asociația Obștească „EcoContact”, a subliniat că art. 20 alin. (4) din Legea 591/1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale prevede că, în procesul de reconstrucție a așezărilor urbane și rurale, copacii și arbuștii necesită, de regulă, transplantare. Aceasta înseamnă că arborii din zona în care se fac construcții, reparații, trebuie scoși cu tot cu rădăcini și plantați în alte regiuni ale orașului.

Ana Cazacu a mai subliniat că art. 6 din Legea privind calitatea în construcții nr. 721/1996 impune restaurarea și protecția mediului în vederea construirii clădirilor de calitate.

Jurista a spus că prejudiciul este calculat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului și este reparat de persoana vinovată de cauzarea acestuia.

Ar fi de dorit ca cei de la Spații Verzi să ia legătura cu specialiștii din domeniu

De fapt, spune Gheorghe Postolache, șeful Laboratorului de Geobotanică și Silvicultură de la Grădina Botanică, angajații Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi din municipiul Chișinău, poartă răspunderea de integritatea spațiilor verzi.

„Am observat că în mun. Chișinău, la selectarea speciilor de arbori pentru înverzire, se comit foarte multe greșeli. Sunt folosite specii de plante invazive, cu rădăcini ce distrug asfaltul, trotuarele, care se răsfrâng și asupra sănătății noastre. Uitați-vă ce se face cu plopul, ambrozia, cu arțarul american. Ar fi de dorit ca cei de la Spații Verzi să ia legătura cu specialiștii din domeniul respectiv, cu oamenii de știință care au cunoștințe în domeniul dat”, a menționat Gheorghe Postolache.

Majoritatea arborilor sunt specii mature și au de suferit prin aceste intervenții 

Ala Donică, doctor în biologie la Institutul de Ecologie: „Sistemul radicular al unui copac reprezintă verticalitatea acestuia, este partea care ancorează întreaga tulpină și coroană, asigură cu substanțe nutritive și cu apă tot arborele. Și când se taie acest sistem radicular, se reduce stabilitatea arborelui, se întrerupe un acces favorabil dezvoltării arborilor cu aceste substanțe nutritive. Unele specii de arbori formează un sistem de simbioză cu alte plante și atunci când o parte din aceste rădăcini sunt distruse, eliminate prin intervențiile umane, sigur că ele reduc din buna funcționalitate a arborelui”.

Cercetătoarea a spus că intervenția asupra arborelui produce o reacție în lanț. „De exemplu, impactul omului care se părea inițial că nu poate duce la o degradare a arborelui, ulterior combinat cu impactul altor factori poate duce la o uscare a arborelui”. 

Ala Donică susține că în mun. Chișinău domină speciile mature care, spre deosebire de arborii tineri, au capacitatea redusă de recuperare. De aceea, în mare parte, se află într-un risc sporit de degradare.

„Prin aceste intervenții (se taie o parte din rădăcinile copacilor – n. red.)  cred că o parte din arbori o să sufere –  pot să fie doborâți sau să nu se adapteze la un impact al speciilor dăunătoare”, a precizat Ala Donică, doctor în biologie la Institutul de Ecologie.

Prev

1of9

Next

„Șantierul” nu oferă replici 

Solicitat de ecopresa.md, Ștefan Racu, responsabil de șantier unde au loc lucrări de construcție a drumurilor în capitală, a evitat să discute la acest subiect, motivând că este ocupat. Nu ne-a reușit să găsim la telefon pe cineva de la compania care efectua lucrările, însă am reușit să discutăm cu lucrătorii de pe șantier.

Cum repară alții trotuarele fără a distruge rădăcinile?

Nu doar la Chișinău sau în Moldova, în general, au loc lucrări de reparație a drumurilor sau trotuarelor. Dar cum se descurcă alții, ca să nu distrugă arborii, am întrebat ecologiștii. „În Franța, de exemplu, fiecare platan are buletin de identitate, unde este scris când a fost plantat, câte crengi au fost tăiate, cât o să poată să mai trăiască și ce se poate de făcut și ce nu se poate și oamenii lucrează individual la fiecare arbore”, susține Ion Caliniuc, șef adjunct al Inspecției pentru Protecția Mediului (IPM) Chișinău despre practicile din Franța.

De exemplu, în orașele din Letonia în zonele în care au loc construcții, copacii sunt scoși cu tot cu rădăcini și transplantați în alte zone ale localității. Într-un video postat pe o rețea socială de către SRL-ul „Labie Koki”, care se ocupă cu promovarea și protejarea copacilor și a mediului înconjurător, se arată cum are loc procesul de replantare a copacilor.

În Marea Britanie și SUA se utilizează pe scară largă tehnologia „Air Spade”, un instrument specializat, folosit în lucrările de inginerie arboricolă și de îngrijire a copacilor. Acesta utilizează aer comprimat pentru a excava solul din jurul rădăcinilor unui copac sau a altor plante fără a le deteriora. Sunt și o mulțime de alte beneficii, după cum menționează site-ul airspade.com.

Prev

1of3

Next

Conform unei cercetări efectuate de Universitatea Maryland din Statele Unite ale Americii, plantele vor supraviețui și se vor recupera în urma deteriorării rădăcinii dacă aceasta nu depășește 1/4 din zona totală a rădăcinii.

Cele mai multe dintre rădăcinile importante de hrănire a copacilor sau arbuștilor se află în cei 15-16 cm superiori ai solului. Dacă sunt deteriorate, absorbția de apă și nutrienți este restricționată, reducând creșterea.

Consecințele deteriorării rădăcinii unui copac pot apărea peste câteva luni sau chiar ani și pot provoca simptome de declin sau deces a arborelui, în funcție de situație și de cât de multe daune au fost provocate.