Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
Ministerul ne-a răspuns la Petiție. Un răspuns ca pe timpuri
Cu o lună în urmă, Asociația Jurnaliștilor de Mediu (AJMTEM) a depus o Petiție la Ministerul Mediului, cu peste 1300 de semnături, prin care cerea încetarea agrementului pe o plajă improvizată a satului Dumeni.
În petiție se arăta că, în fiecare sezon estival, turiștii acoperă locația (aflată în zonă de frontieră și de protecție a râului Prut, unde activitățile de agrement sunt interzise prin LEGEA Nr.440 din 27-04-1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie apelor râurilor şi bazinelor de apă) cu mormane de gunoi, cu muște și miros pestilențial, cu toalete improvizate peste tot, taie copaci și fac focul direct în fâșia forestieră, ascultă muzică la maxim 24/24 ore etc., etc.. Mai mult, plaja improvizată se află la cca 30 m de gospodăriile sătenilor, iar una dintre căile de acces este un dig de protecție, construit după inundațiile din anul 2008, care este zilnic tasat de zeci, uneori și sute de mașini de diverse dimensiuni.
Mai multe detalii, puteți vedea în materialul video, realizat de echipa Ecopresa:
În (NE) răspunsul Ministerului Mediului la Petiția noastră se arată că:
”Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a instituit un grup de lucru la care Ministerul Mediului a delegat un reprezentant al Inspectoratului pentru Protecția Mediului (Doamna Viorica Vatavu inspector principal al IPM Râșcani) pentru participare în cadrul ședințelor grupului pentru constatarea și evaluarea situației de fapt în com. Dumeni, raionul Râșcani.
(…) Evaluarea situației create se va face la nivelul grupului de lucru interinstituțional, cu luarea deciziilor pentru soluționarea ilegalităților comise de cetățeni la desfășurarea agrementului pe teritoriul satului Dumeni.
Să ne amintim de cele 4 solicitări indicate în petiție:
● Organizarea unei serii de întâlniri pe subiectul plajei improvizate din Dumeni (dar și a tuturor spațiilor aflate în situație similară) a Ministerul Mediului cu instituțiile responsabile din subordine, cu participarea organizațiilor de mediu relevante (inclusiv, AJMTEM), pentru identificarea soluțiilor și stabilirea măsurilor necesare.
Răspunsul Ministerului: X
● Stoparea procesului de creare a unei zone de agrement în micro-regiunea Costești-Dumeni;
Răspunsul Ministerului: X
● Elaborarea unui studiu cu privire la biodiversitatea și habitatele din zonă și, după caz, atribuirea unui nivel de protecție corespunzător.
Răspunsul Ministerului: X
● Asigurarea aplicării Legii Nr.440 din 27-04-1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă prin neadmiterea și expulzarea turiștilor de pe plajele improvizate.
Răspunsul Ministerului: X
Ce nu este în regulă cu răspunsul oficial de la Minister:
”Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a instituit un grup de lucru…
Replică: Noi am semnalat o problemă de mediu, în primul rând, nu una de securitate a frontierei statului, o problemă ce ține de competența Ministerului Mediului.
…. la care Ministerul Mediului a delegat un reprezentant al Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM), Doamna Viorica Vatavu, inspector principal al IPM Râșcani
Replică: În timpul investigației Ecopresa, potrivit autoarei Cătălina Molodoi, Doamna Viorica Vatavu a declarat că este de părere că acel teritoriu trebuie să fie dat în gestiune agenților economici pentru activități de agrement. Cum poate un ”avocat al mediului”, să susțină agrementul într-o zonă cu statut de protecție?
Mai mult, Doamna Viorica Vatavu a declarat că nu știe dacă sunt studii despre valoarea biodiversității locale (deși ar fi trebuit să știe, înainte să aibă o părere despre gestionarea agrementului în zonă).
Mai amintim că peste Prut (România), în Zona „Lacul Stânca – Costești” este rezervație naturală din 2004, iar exact peste Prut de Dumeni, este arie de protecție specială avifaunistică SPA, unde cuibăresc păsări incluse în Cartea Roșie Europeană (avem un șir de documente de peste Prut despre valoarea mediului din zonă).
….pentru participare în cadrul ședințelor grupului pentru constatarea și evaluarea situației de fapt în com. Dumeni, raionul Râșcani.
Replică: Mai amintim că am semnalat în material despre încercări ilegale ale autorităților locale de a da în gestiune teritoriul pentru activități de agrement. Doamna Viorica Vatavu, la fel (după cum am remarcat în discuția telefonică) susține această „cauză”.
Noi punem la îndoială că Doamna Vatavu va prezenta date despre „situația de fapt” în satul Dumeni – despre acțiunile ilegale de însușire a zonei, despre valoarea și potențialul biodiversității (pe care n-o cunoaște), digul de protecție în proces de distrugere de către turiști, distanța de nici 30 m de la gospodăriile localnicilor etc.
(…) Evaluarea situației create se va face la nivelul grupului de lucru interinstituțional, cu luarea deciziilor pentru soluționarea ilegalităților comise de cetățeni la desfășurarea agrementului pe teritoriul satului Dumeni.
Replică: ”probabil, Ministerul a vrut să scrie ”prin desfășurarea agrementului”. Agrementul în sine reprezintă o ilegalitate pe acel teritoriu, potrivit legii nr.440 din 27-04-1995 cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă.
Având în vedere că noul Minister al Mediului este recent reconstituit, că se află în procese complicate de restructurare, că este foarte mult de lucru acolo, vrem să credem că Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu a semnat în grabă acest ”răspuns”. La fel, vrem să credem că mesajul a fost tocmit în rutina de ”boțire” a solicitărilor pe bandă rulantă, rămasă moștenire din vremuri străvechi. Foarte mult ne dorim ca modelul perimat, practicat de guvernările precedente, de a neglija problemele de mediu și ale cetățenilor, să țină de trecut, nu de prezent și viitor.
Sperăm că Doamna Ministră înțelege că acest răspuns este formal și în acest mod riscă să jignească locuitorii satului Dumeni și toți acei peste 1300 de oameni care au semnat Petiția.
Doamna Ministră, Iuliana Cantaragiu, vrem să ne respectați munca, poziția, capacitatea de a discerne, de a identifica soluții și de a colabora în interesul mediului și a cetățenilor Republicii Moldova – așteptăm ca instituția pe care o reprezentați să nu desconsidere munca altor ecologiști și rugăm să primim răspunsuri concrete la cele patru solicitări indicate în textul Petiției.
Cu respect,
Lilia Curchi, directoare executivă AJMTEM,
în numele echipei AJMTEM