O campanie națională de refuzare a plasticului

Campania globală #PlasticFreeJuly2021, la care participă peste 300 milioane de oameni din lume, are o versiune la nivel național – „Fără Plastic mă simt Fantastic”, lansată, la 5 iulie, de Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Astfel, fiecare cetățean se poate implica în reducerea utilizării plasticului, pentru a crea în comun o planetă mai curată și mai sănătoasă.

În cadrul evenimentului de lansare, reprezentanți din cadrul Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Agenției de Mediu, agenți economici, ONG-uri au pus în discuție situația curentă privind managementul deșeurilor de plastic, au venit cu exemple de afaceri sustenabile.

„În anul 2019 au fost generate 627,2 mii tone de deșeuri, din care 534,4 tone sunt deșeurile periculoase. Cea mai mare parte o constituie deșeurile municipale – 528,2 mii tone, urmate de deșeurile din ambalaje – 39,4 mii tone, deșeuri care provin de la stațiile de epurare a apelor reziduale – 25,2 mii tone, deșeurile din sectorul agroindustrial – 16,9 mii tone și în cantități mai mici din alte activități”, arată datele prezentate de către agenții economici prin sistemul informațional automatizat „Managementul deșeurilor” (SIA MD). „Aproximativ 84% din totalul deșeurilor generate în Republica Moldova în anul 2019 reprezintă „deșeuri municipale” – deșeuri menajere generate, în principal, de gospodării, urmate de întreprinderile industriale și de instituțiile publice și sociale, precum școlile, grădinițele și spitalele. Numai 7,2% din deșeurile municipale generate sunt stocate separat”, a declarat Constantin Croitori, șeful Laboratorului pentru deșeuri, Agenția de Mediu.

„Plasticul are efecte directe asupra sănătății omului, din cauza dioxinelor obținute prin incinerarea plasticului: la niveluri scăzute are efecte cardiovasculare, diabet și modifică compoziția sângelui; se acumulează în ficat și grăsime, alterează funcția celulelor și afectează activitatea hormonală; copii prin consum de lapte matern ce conține dioxine pot avea probleme neurologice.

Totuși există metode de minimizare a influenței plasticului asupra sănătății omului: optați pentru produsele neambalate în plastic; evitați de a procura produse din plastic ce stau la soare sau la cald; folosiți pungi reutilizate; înștiințați copii și elevii despre importanța eliminării acestui material; fiți conștienți de daunele plasticului înainte de a-l procura; reciclați, reutilizați, reduceți!”, afirmă Andreea Ocrain, redactor la revista „Managementul Deșeurilor”.

Două organizații din Republica Moldova au demonstrat că există soluții alternative la consumul plasticului și că acesta are valoare atunci când este reciclat. Astfel, organizația Wayris produce păhăruțe comestibile, astfel contribuind la reducerea folosirii veselei de unică folosință și TEP- Tinerii pentru EcoPlastic, ce realizează diverse obiecte din plastic.

„Noi reciclăm două tipuri de plastic, tipul 2 și 5, din motive că ele se reciclează cel  mai ușor, sunt mai puțin capricioase, alte tipuri de plastic elimina diferite toxine, iar tipul 2 și 5 sunt cele mai sigure. Aceste 2 tipuri de plastic sunt specifice căpăcelelor, containere, recipiente de la produsele chimice pentru casă. În rezultatul topirii plasticului noi producem diferite obiecte – săpuniere, fructiere, cercei, abajururi etc. Scopul principal e să arătăm oamenilor că plasticul nu e un gunoi, dar este un material prețios”, mărturisește Elena Tacu, membră a echipei TEP – Tinerii pentru EcoPlastic.

„Pe lângă cadrul legal pe care-l dezvoltă ministerul, este important ca populația și alți factori de decizie să se implice pe dimensiunile conexe acestui sector. Este important să avem sprijinul ONG – urilor pentru a mediatiza și a conlucra cu populația, să formăm o platformă de discuții, și ulterior să conturăm acele acțiuni care sunt necesare de a fi realizate. Respectiv, să înțelegem corect ce înseamnă deșeurile din plastic, care este impactul și ce contribuție trebuie să realizăm ca să diminuăm generarea acestor deșeuri”, menționează, Svetlana Bolocan, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

„Ideea acestei campanii o purtăm de câțiva ani, de când a fost lansată la nivel global campania  „Plastic Free July”. În 2017 am făcut câteva activități de informare, de conștientizare, ulterior, am avut alte activități online de diseminare a informației. Anul acesta, cu suportul finanțării Uniunii Europene, am reușit să lansăm această campanie de scurtă durată, dar e una foarte intensă”, a spus Aurelia Bahnaru, președinta Asociației pentru Valorificarea Deșeurilor.

Campania va promova, prin creație, practicile de reutilizare, reciclare și reducere a deșeurilor de plastic în rândul populației de toate vârstele din Republica Moldova.

Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor este o organizație neguvernamentală înființată în anul 2010, cu scopul identificării, mediatizării şi implementării în Republica Moldova a unui sistem eficient de valorificare a deșeurilor. Asociația este și editor al Revistei „Managementul Deșeurilor”, unica revista de profil la nivel național, care oferă suport informațional necesar reprezentanților APL, operatorilor de salubritate și agenților economici din Republica Moldova.

Ludmila Hițuc