VIDEO/ Susținuți de UE și prin contribuția proprie, locuitorii din Strășeni își asigură dreptul la apă și sanitație

Jumătate dintre locuitorii municipiului Strășeni sunt conectați la un sistem centralizat de canalizare. Cu sprijin european, dar și prin contribuția proprie, ei au depășit etapa wc-ului în fundul grădinii sau a fosei septice care trebuie golită periodic.

Deja de doi ani, și viața Larisei Gurschi din Strășeni a devenit mai ușoară. Prin conectarea la canalizare nu se mai preocupă de evacuarea apelor uzate. Mai mult, prin aceasta, este și mai prietenoasă cu mediul înconjurător.

Am mers la doamna Larisa în una din puținele zile cu zăpadă, din februarie. Nu aștepta oaspeți, dar ne-a primit cu drag. Și-a lăsat broderia la care lucra și ne-a povestit cum i s-a îmbunătățit viața în ultimii ani.

Deși gospodăria era conectată la apeduct de mai mulți ani și se folosea de apă în casă, nu se putea bucura deplin de facilități. Motivul – lipsa unei canalizări. În plus, veceul încă era în fundul grădinii, iar „apa uzată și toată mizeria” se ducea într-o groapă, special săpată în grădină, la câțiva metri de fața casei.  Astfel, de era vară sau iarnă, cald sau frig, drumul din casă până la „groapă” era bătătorit de toții membrii familiei.

Cu peste o mie de lei au scăpat de-o grijă

Conectarea la sistemul de canalizare a costat-o peste o mie de lei, dar, „a fost o cheltuială necesară”, care a scăpat-o de mai multe griji. Una dintre cele mai mari – curățarea fostei „gropi” pentru apa uzată.

„Chemam mașina specială de două ori pe an, scoteam apa și o căram.  Îi plăteam șoferului și persoanei care venea să conecteze țevile. Trebuia să îi plătesc, că oamenii munceau, era murdărie. Plăteam cât cereau – odată 500, altă dată – 400 sau 350”, își amintește femeia.

Acum, însă, achită lunar, în dependență de câtă apă folosește. De exemplu, conform uneia dintre ultimele facturi, pentru opt metri cubi a achitat puțin peste 85 de lei. „La drept vorbind, îmi pare cam scump. Dar, având în vedere că acum nu avem probleme cu canalizarea, este bine”, opinează Larisa Gurschi.

Totuși, femeia spune că este neplăcut că apele uzate de la casele situate în apropiere se adună la câțiva zeci de metri de gospodăria ei și, uneori, este miros neplăcut. „Probabil, nu au avut altă ieșire din situație, aici e locul cel mai jos. Și deja trebuie să ne împăcăm cu ce avem”, explică doamna Larisa.

50% din locuitorii din Strășeni sunt conectați la sistemul de canalizare

Primara municipiului Strășeni, Valentina Casian, spune că toți locuitorii din oraș sunt conectați la apeduct, iar la canalizare – circa 50%. Totuși, ea speră ca, datorită proiectelor implementate cu sprijin european, să extindă rețeaua de canalizare și să construiască o stație de epurare.

„Încercăm să identificăm surse externe de finanțare, pentru că bugetul local este unul auster și nu ne permite să facem astfel de investiții. Recent, am implementat un proiect datorită căruia a fost construit sistemul de canalizare pe o lungime de peste 3,5 km”, relatează Valentina Casian. 

Astfel, prin proiectul realizat cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Slovacă și contribuție din bugetul local și a cetățenilor, peste 20 de mii de locuitori ai orașului Strășeni s-au conectat la sistemul de canalizare.

„În comunitate este deja o practică bună, o regulă – fiecare gospodărie care se conectează la sistemul de canalizare achită o contribuție unică inițială de 3000 mii lei. În rezultatul adunărilor cu locuitorii am convenit că pot alege dintre două opțiuni: fie se conectează din surse proprii la magistrală, fie achită această contribuție unică și noi contractăm antreprenorul care efectuează lucrările. Toate acestea au loc sub supravegherea specialistului din cadrul ÎM Apă Canal Strășeni, cu contractarea și evidența ulterioară a apelor reziduale, așa cum se face și cu apa potabilă”, a relatat Casian.

După conectare, gospodăriile achită 10,7 lei pentru metru cub de apă reziduală și 14,6 lei pentru m3 de apă potabilă. Se prevede o modificare a taxei, după ce va fi construită magistrală Chișinău-Strășeni-Călărași, finanțată de Republica Federală Germania, prin intermediul KfW.

Autoritățile mizează pe proiecte europene

Totuși, conectarea la canalizare nu soluționează definitiv problema apelor uzate. Potrivit Valentinei Casian, construcția unei stații de epurare este un obiectiv prioritar al primăriei. Anterior, în baza unui contract, apele uzate din Strășeni erau pompate spre Chișinău, printr-o magistrală care unește cele două localități. Din păcate, aceasta are mai multe defecțiuni.

„Nu putem vorbi despre extinderea rețelei de canalizare fără a vorbi de epurarea apelor reziduale. Până se va construi stația de epurare, acum se execută toate lucrările de reparație a acelor porțiuni deteriorate din magistrală și apele reziduale vor fi pompate spre Chișinău. Nu putem trei ani să așteptăm fără a ști ce să facem cu aceste ape reziduale. Vom înlătura toate problemele pe traseu care există și apele reziduale ne propunem să le pompăm spre Chișinău, ca variantă, până la implementarea stației de epurare locală”, ne spune Casian.

În prezent, apele reziduale se acumulează într-un bazin, iar, uneori, acestea se revarsă pe un teren adiacent de circa 30 de hectare. Lipsa stației de epurare este problema numărul unu din municipiu, afirmă primara.

Ajutorul este așteptat tot prin fonduri europene. O stație de epurare este planificată într-un proiect susținut de Agenția Cehă. În scurt timp va fi lansată o procedura de licitație în acest sens. „Licitația se va desfășura în Cehia, se caută un singur antreprenor capabil să elaboreze și proiectul tehnic, și lucrările de construcție”, explică Casian.

Lipsa stațiilor de epurare afectează starea mediului

„Sistemele de apă, canalizare și epurare aduc beneficii enorme, inclusiv confortul de a avea acces la apă potabilă în locuință, de a soluționa problema apelor uzate. Pe de altă parte, lipsa acestora provoacă daune considerabile de mediu, prin poluarea apelor subterane, a râurilor, infectarea solurilor și, într-un final, afectarea stării de sănătate a oamenilor”, spune Tudor Bostan, inginer în domeniul apă și sanitație.

De-a lungul carierei sale, a participat la implementarea mai multor proiecte în R. Moldova și crede că, pentru localitățile care încă nu sunt conectate la apă și canalizare, ar fi bine să existe soluții de tranzit, cum ar fi fosele septice, toaletele ecosan sau stații de epurare locală. Evident, un mediu înconjurător sigur va exclude riscul contaminării cu boli asociate apei potabile de calitate joasă.

„Mediul ambiant este extrem de poluat. Din aceste motive, pe an ce trece, găsim un procent tot mai mic de surse acvatice naturale care să întrunească condițiile de apă potabilă. Respectiv, apa necesită a fi tratată înainte de a fi furnizată către oameni”, afirmă Tudor Bostan. Tratarea înseamnă, însă, costuri suplimentare, care sunt incluse în tarif.

Un pas important întru diminuarea poluării resurselor acvatice ar fi și ca agenții economici să-și construiască stații de epurare locală, susține Inspectoratul pentru Protecția Mediului. La această soluție pot apela și cetățenii, însă investiția necesară este de câteva mii de euro.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, la nivel național, de serviciul public de canalizare au beneficiat peste 1,6 milioane de persoane, dintre care – nici 500 de mii persoane din mediul rural. Majoritatea stațiilor de epurare a apelor uzate din localitățile R. Moldova sunt distruse și au un grad sporit de uzură.

Text: Cristina Straton

Video: Ecaterina Alexandr

Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul „Responsabilizare prin informare în localităţile codrene” în raionul Strășeni.

Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).