Fenomenele climaterice extreme vor deveni obișnuite în Republica Moldova

482
Vasile Scorpan, managerul Oficiului Schimbarea Climei, Ministerul Mediului. Foto: AJMTEM

Schimbările climatice sunt o actualitate, zilnic vorbindu-se despre efectele negative ale acestora. Despre impactul fenomenului asupra Republicii Moldova și despre angajamentele cu care țara noastră merge la cea de-a 21-a conferință privind schimbările climatice, am vorbit cu Vasile Scorpan, managerul Oficiului Schimbarea Climei din cadrul ministerului Mediului.

–  Schimbările climatice și efectele acestui fenomen sunt pe ordinea de zi a mai multor țări. Cum stă Republica Moldova la acest capitol? Ce măsuri sunt întreprinse pentru adaptarea țării la schimbările climatice?

–  Guvernul fiecărei țări trebuie să creeze condiții pentru promovarea și implementarea acțiunilor pentru adaptarea țării la schimbările climatice. În cazul țării noastre, în decembrie 2014 a fost adoptată Strategia privind adaptarea R. Moldova la schimbările climatice până în anul 2020. Astfel, în conformitate cu strategia aprobată, dar și cu prevederile Acordului de Asociere,  există un plan de acțiuni pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților Republicii Moldova de a se adapta și de a răspunde la efectele reale sau potențiale ale schimbărilor climatice.  Strategia servește drept document umbrelă pentru ca fiecare sector să își elaboreze propriile strategii şi planuri de acţiuni privind adaptarea la schimbarea climei. În cadrul unui proiect a Ministerului Mediului în parteneriat cu  Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)  sunt în proces de finalizare Strategiile sectoriale privind adaptarea la schimbările climatice a două sectoare: forestier și sănătate publică. Sperăm că vor fi aprobate în 2016 și imediat va fi și inițiat procesul de implementare a acestora. Căci fiecare strategie va conține propriul plan de acțiuni unde vor fi indicate cine este responsabil, acțiunile care trebuie întreprinse și costurile.

–  Republica Moldova este considerată o țară vulnerabilă la acest fenomen, care sunt efectele directe pe care le vom resimți?

–  În Republica Moldova modificările circuitului maselor de aer vor duce la  intensificarea fenomenelor climaterice extreme precum sunt: fluctuațiile bruște ale temperaturii pe timp de iarnă, înghețuri târzii primăvara, înghețuri timpurii toamna, secetă, grindină, ploi torențiale… Fenomene care se manifestau și anterior, dar în contextul schimbărilor climatice, acestea devin mai dese și mai puternice. De exemplu, seceta – dacă acum 20-30 de ani în urmă frecvența acesteia era odată la 7-10 ani, în ultimul deceniu observăm că în regiunea de sud, avem secete odată la 2-3 ani. Pe viitor se așteaptă intensificare fenomenelor climaterice extreme ca regularitate și amplitudine. Fapt care poate fi monitorizat și vizualizat din prezent.

–  Care dintre cele trei regiuni Nord, Sud și Centru  va fi afectată cel mai tare?

–   Cu siguranță, ele vor fi afectate toate, dar efectul schimbărilor climatice va fi mai pronunțat în regiunea de Sud, în special în aspectul frecvenței și amplitudinii secetei. Frecvența și durata ploilor va fi mai diferită, va avea loc un proces de aridizare a climei. În conformitate cu unele scenarii desfășurate în zona de sud, peste 70-100 de ani ar putea să apară zone de semideșert. Deja în zona de sud sunt primele semne ale acestui proces prin apariția unor plante caracteristice zonei de semideșert. Menționez că anterior acestea nu erau întâlnite.

–  Care sunt acțiunile întreprinse pentru prevenirea efectelor deficitului de apă?

–  Adevărat, pe viitor din cauza schimbărilor climatice cantitatea și distribuția resurselor de apă se va schimba. Astfel, sunt necesare de implementat niște măsuri de acumulare a acestor resurse de apă, din topirea zăpezilor, ploilor torențiale ca resursele date să fie stocate și ulterior utilizate pentru irigare, adăpatul animalelor etc. Astfel, acțiunile de acumulare sunt o soluție. În acest sens Ministerul Mediului în parteneriat cu PNUD promovează măsuri demonstrative cum ar putea aceste resurse să fie acumulate. În prezent în două sate din raioanele Nisporeni și Sângerei sunt create două rezervoare sau așa numitele iazuri pentru acumularea apei. Desigur că impactul acestor iazuri este de nivel local, apa putând fi utilizată pe sectoare mici, dar este un pas înainte. Iar pe baza acestor exemple vor avea loc măsuri de conștientizare și informare a potențialelor beneficiari. În privința sectorului agricol se promovează managementul durabil al terenurilor agricole și utilizarea tehnologiilor No-Till și Mini-Till care au capacitatea de a păstra resursele de apă în sol.

–  Schimbările climatice au efecte nefaste asupra sectorului economic, al mediului în general. Dar cum stăm la capitolul impactului asupra sănătăţii?

–   La noi în țară nu sunt efectuate studii care ar arăta impactul schimbărilor climatice asupra sănătății umane, dar studiile și statisticile europene vorbesc despre un impact direct. Astfel, în urma fluctuațiilor de temperatură iarna și vara a crescut numărul de decese. Un alt risc este acutizarea bolilor cronice. Impactul indirect vine prin modificarea condițiilor de trai ale unor paraziți, specii care ne afectează sănătatea cum ar fi diferite specii de căpușe, paraziți care provoacă bolile diareice, filaminți  care cu siguranță va avea un impact asupra sănătății umane.

–  Sunt și careva beneficii pentru Republica Moldova ca urmare a fenomenului schimbărilor climatice?

–  Un aspect benefic vor fi iernile mai blânde care vor minimiza consumul de energie termică. În prezent energia termică este o povară pentru R. Moldova. Țara neavând zăcăminte naturale, importă gaze și combustibil din țările vecine.  Totodată, ca efect al creșterii temperaturilor va fi posibilă creșterea viței de vie și în regiunea de nord, a soiurilor nobile. Fapt care nu este posibil în prezent. Pe când în regiunea de sud va crește calitatea strugurilor și respectiv calitatea vinului produs. Totuși,  beneficiile date sunt minore în comparație cu impactul negativ al schimbărilor climatice pentru Republica Moldova.

–  Care sunt angajamentele cu care merge Republica Moldova la Paris, la Conferinţa privind schimbările climaterice unde se vor întâlni toţi liderii lumii?

–   Scopul principal al Conferinţei este semnarea unui nou acord internaţional privind stabilizarea nivelului de concentrare a gazelor de seră în atmosferă până la indicele care previne efectul negativ asupra sistemului climatic. Republica Moldova, deşi nu este o țară cu un indice mare de poluare, este afectată direct de schimbările climatice.  Angajamentele R. Moldova au fost expuse într-un document expediat la 25 septembrie 2015, care se referă la perioada 2016-2030. Au fost expuse două abordări. Prima se referă la reducerile emisiei prin intermediul politicilor deja planificate, asigurând o reducere cu 64-67% comparativ cu anul 1990 – an de referință. Angajamentul ar putea fi sporit în mod condiționat până la 78%, comparativ cu 1990. Dar, pentru aceasta este nevoie de un suport adițional din partea organizațiilor internaționale, suportul necesar fiind estimat la 640-650 milioane de dolari pentru fiecare an, din 2016 până în 2030.

Pentru conformitate: Cristina STRATON

1 COMENTARIU

  1. Eu cred ca prima intrebare trebuia sa fie : D. Scorpan Dvs sunteti climatolog? Cati climatologi are oficiul Dvs? Cred ca aici s-ar fi sfarshit interviul?

LĂSAȚI UN MESAJ