Incendii de pădure, ierni fără zăpadă, înghețuri târzii de primăvară şi timpurii de toamnă, secetă hidrologică – sunt doar câteva dintre consecințele schimbărilor climatice care se fac resimţite atât în Moldova, cât şi la nivel internaţional. Despre mediatizarea fenomenului schimbărilor climatice şi modul în care media și autoritățile abordează acest subiect s-a discutat la cel de-al doilea webinar din cadrul Școlii jurnalismului de Mediu, organizat de API și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic (AJMTEM), la 30 aprilie și 1 mai 2020.

Lilia Curchi, expertă AJMTEM, le-a vorbit participanților la instruire despre modalitățile de abordare a subiectului schimbărilor climatice: „În ultimul timp, se fac unele studii, iar experții se întreabă dacă presa la nivel mondial ia în serios subiectul schimbărilor climatice. S-a observat că în majoritatea cazurilor nu există o politică editorială care să vizeze anume acest subiect. Nici la noi acesta nu este un subiect prea popular, chiar este o provocare pentru media de la noi. Jurnaliștii recunosc că există mai multe impedimente, cum ar fi: terminologia specifică, lipsa expertizei calificate etc., însă condițiile meteorologice extreme tot mai frecvent aduc în vizorul media acest subiect”.

Subiectul schimbărilor climatice se discută doar atunci când „lovește”

Invitatul webinarului a fost expertul Vasile Scorpan, managerul Oficiului Schimbarea Climei din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului: „Subiectul schimbărilor climatice se discută doar atunci când „lovește” – când apare o secetă, un fenomen climateric extrem. Însă măsurile care pot preveni impactul negativ al schimbărilor climatice la nivel individual sau global sunt niște activități de lungă durată și ele trebuie anticipate și prevenite. Schimbările climatice nu se referă doar la creșterea temperaturii medii la nivel global, ele sunt însoțite de un spor masiv și accelerat al fenomenelor climaterice extremale: ploi torențiale, furtuni, fluctuații bruște de temperatură în timpul iernii, uragane, tornado, grindină, secetă, creşterea temperaturii solului, eroziuni ale solului, incendii de pădure – frecvența acestor fenomene climaterice se va mări și se va amplifica”.

Motivul principal care a provocat încălzirea globală în ultimii 100 este activitatea umană. Expertul a enumerat și principalele cauze care accelerează schimbările climatice: considerente naturale și rezultatul impactului activității umane, gazele cu efect de seră.

În ziua a doua a webinarului, participanții au prezentat rezultatele unei activităţi practice realizate, şi anume idei de campanii media pe subiecte ecologice: sursele de informaţii la care vor apela, modul de abordare a subiectelor, încadrarea acestora în context transfrontalier. Jurnaliștii care au participat la webinar spun că mai au de învățat, dar și că subiecte la capitolul mediu sunt foarte multe.

Cristina Cucoș, portalul Suntparinte.md: „Eu scriu pentru un portal specializat în îngrijirea și educarea copiilor şi care are un anumit tip de public – părinții. Participând la aceste instruiri, mi-am dat seama că sunt foarte multe subiecte pe care le putem aborda, de exemplu deșeurile care rezultă din activitățile în familie sau la locul de muncă”.

Ilie Gulca, portalul Anticoruptie.md: „Cea mai frecventă problemă la realizarea articolelor de mediu este că jurnaliștilor le scapă contextul. Când scrii despre o problemă ecologică, trebuie să prezinți aspectele politice, sociale, culturale pe care le implică. De exemplu, dacă scrii despre Nistru și nu spui că Moldova este vulnerabilă la schimbările climatice, eviți să menționezi că râul Nistru este sursa principală de apă potabilă pentru 80% din locuitorii R. Moldova, asta va fi o deficiență mare a articolului. Este foarte important să știm să umanizăm subiectele pentru publicul nostru, să știm cum comunicăm aceste conținuturi publicului larg. Aceste instruiri sunt un punct de plecare a unei comunități de jurnaliști interesați să scrie profesionist despre subiecte de mediu”.

Svetlana Tătaru, editoră TV: „Temele de mediu îmi sunt tare apropiate, ultimele texte la care am lucrat sunt despre poluarea aerului şi incendiile de la Cernobîl și felul cum ne pot afecta pe noi. A fost pe alocuri greu să găsesc informații de interes public pe site-urile instituțiilor specializate în domeniu, care nu sunt actualizate în timp util. Astfel de instruiri ne ajută să facem schimb de experiență, ne lărgesc și lista de idei pentru subiecte noi, dar și cea de contacte la care ai putea apela atunci când ai o dilemă”.

În cadrul Școlii jurnalismului de mediu, API și AJMTEM au organizat un ciclu de webinare, care pot fi vizionate pe platforma online Mediaforum.md:

2 aprilie 2020: Reflectarea în media a subiectului poluării aerului în oraşe

3 aprilie 2020: Gestionarea deşeurilor solide şi consumul durabil

4 aprilie 2020: Combustibili fosili, energia alternativă

30 aprilie 2020: Schimbarea climei și consecințele fenomenului

1 mai 2020: Campanii media pe subiectele ecologice

Jurnaliştii care au participat la instruirile desfășurate în cadrul Școlii jurnalismului de mediu, vor putea participa la un concurs de materiale jurnalistice pe teme ecologice şi de mediu. Patru câștigători ai concursului vor participa la o vizită de studiu pe teme ecologice în Suedia, alături de jurnaliști din alte țări.

Webinarele au fost organizate în cadrul Școlii jurnalismului de mediu, desfășurată de API în parteneriat cu Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, cu sprijinul FOJO Media Institute din Suedia și cu suportul financiar al Institutului Suedez (SI) și al Agenției suedeze pentru dezvoltare internațională (Sida).