Efectele schimbărilor climatice deja se fac resimțite în Moldova, care ar fi pe cale să treacă la o climă mediteraneană. Cel puțin asta au afirmat experții din cadrul instruirii „Pădurea și schimbările climatice”. Tot ei au vorbit despre importanța pădurilor în acest proces și au împărtășit istorii de succes despre plantarea unor fâșii riverane sau împădurirea unor terenuri degradate.

Dumitru Galupa, directorul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, a remarcat că R. Moldova are o suprafață relativ mică de păduri și a menționat că sunt necesare măsuri de adaptare corelate la efectele schimbărilor climatice pentru a ne bucura și pe viitor de păduri. Printre măsurile menționate de acesta se numără:

  • stabilirea unui  sistem naţional de monitorizare a fondului forestier,
  • evaluarea sistemului de monitorizare în vederea determinării eficienţei acestuia în concordanţă cu evoluţia efectelor schimbărilor climatice;
  • elaborarea planurilor speciale de management a habitatelor naturale în vederea prevenirii şi împiedicării procesului de degradare a acestor habitate ;
  • reducerea activităţilor  în zonele direct afectate şi implementarea de măsuri corespunzătoare de protecţie a habitatelor naturale existente;
  • creşterea suprafeţelor împădurite prin refacerea celor degradate şi prin crearea altora în zone favorabile;realizarea de studii privind evaluarea vulnerabilităţii diferitelor ecosisteme/specii la efectele schimbărilor climatice.

Totodată, Dumitru Galupa a menționat că spre deosebire de alte țări, în Moldova vegetația forestieră are capacitatea de a se extinde de la sine. Potrivit lui, dacă nu ar fi influența umană, am avea mai multe păduri, fără eforturi prea mari.

În context, acesta a mai precizat că în R. Moldova lipsește un sistem integrat de monitorizare al fondului forestier, ce ar spori eficiența controalelor tăierilor ilicite. Totodată, potrivit lui, concentrarea pârghiilor de control doar într-o singură structură nu e calea cea mai corectă. Galupa susține că dezvoltarea fondului forestier comunal și a celui privat va avea o eficiență mai mare în protejarea pădurilor.

Un alt expert din cadrul instruirii a fost Alexandru Sainsus de la Arboretum care a relatat despre experiența pozitivă din satul Copceac, Ștefan Vodă, unde au fost restabilite fâșiile forestiere, mai exact peste 400 de hectare plantări forestiere și pajiști au fost restabilite în opt ani. Fapt ce a dus la restabilizarea izvoarelor secate din localitate și a iazului care era secat.

Printre efectele pozitive la Copceac se mai numără:

  • A revenit fauna: fazani, iepuri, porci sălbatici…
  • Clădirile publice au trecut pe biomasă proprie
  • Terenurile abandonate au revenit în uz
  • A fost atras un Leader Agricol Puternic – locuri
    de muncă

O experiență pozitivă a fost împărtășită și de Ina Coșeru, președinta Centrului Național de Mediu. Experta a menționat că în vederea conservării resurselor acvatice, plantarea fâșiilor forestiere s-a dovedit a fi mai eficientă decât activitățile de salubrizare și educație ecologică.

„Plantațiile de păduri au un rezultat ce durează în timp, pe când salubrizările au efecte de scurtă durată. E important, însă ca aceste plantări să se facă conform normelor stabilite de specialiști, precum și să se asigure protecția lor în faza incipientă, în mod special contra pășunatului”, a declarat Coșeru.

Experta a vorbit despre experiența din 2019, când Centrul Național de Mediu împreună cu specialiștii de la Moldsilva au plantat o fâșie forestieră pe malul râului Răut, între satul Mitoc și orașul Orhei, ce a rezistat secetei din 2020. De asemenea, a menționat că o fâșie forestieră a fost plantată și pe celălalt mal al Răutului, lângă satul Rediul Mare, raionul Dondușeni, iar ca să asigurăm protecția acesteia, cooperăm cu APL, fermele agricole și agenții economici din regiune, a conchis Ina Coșeru.

La instruirea organizată de Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic au participat peste 20 de jurnaliști.

Sesiunea de instruire este parte a proiectului „Promovarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice cu accent pe bazinul râului Răut”, desfășurat Centrul Național de Mediu, cu suportul financiar al Programului de Granturi Mici al Facilității Globale de Mediu, implementat de PNUD. Instruirea este organizată de AJMTEM, cu sprijinul Suediei.