fbpx

Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare. Află ce se face în R. Moldova

 Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare. Află ce se face în R. Moldova

Gușă-vânătă (Luscinia svecica) observată la Comrat. Foto: FB/Vitalie Ajder

Susține Ecopresa, distribuie!

  • Aproximativ 12%, din cele peste 10.000 de specii de păsări din lume, riscă să dispară în acest secol, reamintește Ministerul Mediului de Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare, sărbătorită anual în a doua sâmbătă a lunii mai. Evenimentul este marcat din 1993 și urmărește scop conștientizarea publicului în vederea conservării habitatelor păsărilor migratoare din întreaga lume.

Cum sărbătorim Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare

La nivel mondial, celebrarea Zilei Păsărilor Migratoare are loc prin diverse activități educative, oamenii fiind încurajați să viziteze locurile de popas sau habitatele acestora. Silvia Ursul, membră a Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din R. Moldova, spune că Societatea va marca evenimentul pe durata întregii săptămâni 09-13 mai. Astfel, în fiecare zi, pe site-ul și pagina de facebook a organizației vor posta fotografii și informații legate de păsările migratoare din Republica Moldova.

„Având în vedere că migrația păsărilor din primăvara anului 2017 a fost deosebit de interesantă, SPPN va oferi detalii despre cele mai senzaționale observații din această migrație: pescăruș mediteranean (Larus melanocephalus), gușă-vânătă (Luscinia svecica), pescăruș asiatic (Larus ichtyaetus)”, spune Silvia URSUL, pentru ecopresa.md.

În încheierea săptămânii, pe data de 13 mai, SPPN se va alătura celui mai amplu eveniment de birding din lume: Global Big Day. În această zi, peste 150 de țări și 17 000 de păsărari vor monitoriza aproximativ 60% din speciile de păsări existente în lume și vor include observațiile făcute pe site-ul www.ebird.org (cea mai mare bază de date de observații a păsărilor din lume).

Republica Moldova va lua parte la acest eveniment prin intermediul ornitologilor SPPN, care vor desfășura observații în diverse locații ale țării. În acest fel, orice specie văzută și urcată pe site  va fi alăturată miilor de observații la nivel global, contribuind în acest fel la crearea unui instantaneu fără precedent a biodiversității planetei noastre.

Potrivit SPPN, anul trecut, Republica Moldova, prin cei trei participanți ai săi (Vitalie Ajder, Ion Grosu și Sergiu Guțu), a adunat 115 specii observate, clasificându-se pe locul 59 în lume. Clasamentul poste fi văzut aici.

Prevederi legislative la nivel național

La nivel național, Ministerul Mediului a modificat la sfârșitul anului 2015 Legea regnului animal și a inclus prevederi europene ale Directivei privind conservarea păsărilor sălbatice, care includ măsuri de protecţie şi conservare a păsărilor migratoare, a zonelor de înmulţire, precum şi a punctelor de popas de-a lungul rutelor lor de migrare.
Totodată, au fost stabite și aprobate ariile speciale de protecţie avifaunistică şi zonele de protecţie speciale ale acestora, măsuri de prevenire a poluării şi deteriorării habitatelor păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare.

De asemenea, din 2015, în R. Moldova este interzisă vânarea speciilor de păsări migratoare în perioada de reproducere sau pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit. La fel, nu este permisă utilizarea mijloacelor şi metodelor de capturare sau omorâre pe scară largă sau neselectivă a păsărilor, sau care pot produce dispariţia pe plan local a unei specii.

De menționat că fauna vertebratelor din Republica Moldova include 281 specii de păsări, dintre care 89  sunt specii faunistice rare şi sunt incluse în Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, iar 61 de specii sunt incluse în  ediția a III-a  a Cărții Roşii a Republicii Moldova. Printre acestea se numără cormoranul mic, stîrcul galben, egreta mare, ţigănuşul, stîrcul roşu, barza albă, ciocănitoarea de stejar, raţa cu ciuf, califarul roşu, califarul alb, lopătarul, lebăda de vară, etc. Douăzeci de specii de păsări reprezintă răpitoarele de zi şi de noapte, specii din vîrful piramidei trofice, a căror dispariţie va provoca un dezechilibru funcţional al biocenozelor ecosistemelor naturale.

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!