VIDEO/ Inițiativă legislativă care ignoră normele de mediu. Deputații PAS insistă pe importul pieselor auto uzate
În timp ce ecologiștii și importatorii de mașini susțin că inițiativa care ar permite importul de piese uzate ale automobilelor ar transforma R. Moldova într-o gunoiște a fiarelor vechi, deputații insistă pe promovarea acesteia. În prezent, Codul vamal prevede expres că această activitate este interzisă. Însă, inițiativă legislativă privind modificarea normelor din Codul vamal a fost înregistrată repetat în Parlament și supusă consultărilor publice. La prima rundă a acestora, unii dintre participanți au declarat că proiectul este prematur și ar încuraja utilizarea mașinilor vechi transformând Moldova într-un cimitir al mașinilor uzate.
Deputata PAS Ina Coșeru, una dintre semnatarele proiectului, afirmă că impactul asupra mediului ar fi semnificativ mai mic decât dacă am produce piese noi.
„Proiectul prevede și impactul ecologic sau descrie care ar putea să fi riscurile ecologice, nota informativă prevede că unele piese uzate sunt suficient de calitative pentru a putea fi reciclate în utilizare. Astfel, impactul asupra mediului fiind semnificativ mai mic decât dacă am produce piese noi. Respectiv aici putem să discutăm care ar fi aceste piese care ar putea fi introduse în R. Moldova și care să nu aducă prejudiciu mediului, să fie inofensive și totodată să le putem refolosi la prețuri mai atractive pentru cumpărători și să combatem contrabanda și vânzarea ilicită a pieselor”, a spus Coșeru în cadrul consultărilor publice din 12 octombrie, care s-a prezentat ca „ecologistă cu stagiu”
În replică, reprezentanții companiilor importatoare de mașini au declarat că proiectul ar încuraja cetățenii să folosească mașini uzate, a căror impact asupra mediului nu poate fi evaluat.
„O asemenea propunere încurajează utilizarea automobilelor cu grad înalt de uzură, în comparație, făcând referire la practica europeană, unde din contra, statul vine să ajute cetățenii să utilizeze autovehicule noi. Noi, însă, prin aceste practici, dorim în continuare ajutăm și încurajăm să utilizeze piese uzate și mașini vechi”, a declarat Dorian Harghel, unul dintre participanții la consultările publice.
Potrivit autorilor proiectului, în Moldova sunt înregistrate câteva sute de mii de automobile care nu se mai află în producție, astfel piesele de schimb deseori pot fi găsite doar de mâna a doua. Astfel, potrivit deputatului Alaiba, la moment acești șoferi sunt condamnați să recurgă la bunuri originale prin corupție și contrabandă pentru a-și deservi automobilul. Astfel, un argument de promovare al inițiativei legislative, potrivit lui, este combaterea acestor fenomene. Participanții la consultările publice susțin, însă, că prin proiectul dat „o corupție va fi acoperită de alta”.
Afirmația se referă la propunerea ca Serviciul Vamal să determine valoarea piesei, ceea ce potrivit participanților la consultări publice ar deschide o punte pentru corupție, căci potrivit lor „Ministerul Finanțelor nu poate administra procesul, pentru că nu are metode prin care să poată determina valoarea în vamă”.
Și în avizul Centrului Național Anticorupție se arată că „riscul proiectului constă în lipsa de certitudine și crearea premiselor pentru interpretări abuzive, în așa mod sunt posibile atentate la securitatea și siguranța traficului rutier, asupra mediului înconjurător și asupra integrității instituționale a entităților publice care vor aplica neuniform prevederile proiectului”.
Totodată, Ion Marin, expertul de mediu de la Asociația Eco Contact a ținut să menționeze că Republica Moldova nu este producătoare de mașini, astfel țara nu are nici aspecte de reglementare a pieselor, nici de utilizare.
Acesta a atenționat și de faptul că în art. 51 din Legea deșeurilor este menționat că se facilitează reutilizarea pieselor automobilelor doar pentru producătorii de automobile. Iar în Legea substanțelor chimice este expres menționat că se interzice importul oricărui tip de produse cu conținut de Plumb, Crom, Mercur, Cadmiu, substanțe care se regăsesc în componența pieselor uzate.
„Haideți să încercăm să evităm crearea cimitirului sau gropii de gunoi de piese uzate în Republica Moldova. Noi și așa ne înădușim cu plasticul și cu toate gunoiștile amplasate neautorizat prin toate localitățile R. Moldova”, și-a încheiat discursul expertul de mediu Ion Marin.
Despre faptul că inițiativa este prematură a atenționat și Anna Djurinscaia, reprezentantă a Asociaţiei Businessului European.
„Noi nu avem metode transparente de evaluare în vamă, nu avem organe de certificare pentru aceste piese uzate. Constatăm lipsa sistemului de tratare a deșeurilor. Este prematur să introducem această prevedere”, afirmă Djurinscaia.
O altă problemă menționată de participanți a fost și cea a poluării aerului. Participanții la consultări au atenționat că gazele de eșapament reprezintă una dintre principalele surse de poluare a aerului. Informațiile sunt confirmate și de datele Inspectoratului pentru Protecția Mediului, care spun că în Republica Moldova 92,3 la sută din emisii revin transportului, comparative cu 23% la nivel global și 15% în Uniunea Europeană.
„Transportul este singurul sector, în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere. Metoda de micșorare a emisiilor de la sursele mobile reprezintă utilizarea unităților de transport alternative (mașini electrice)”, se arată în anuarul IPM din 2020
Ca replică, deputata Ina Coșeru a declarat că problema de poluare a aerului este mai mică decât poluarea apei și de management a deșeurilor. Totodată, ea s-a referit la faptul că Moldova a anulat interdicția privind importul mașinilor mai vechi de 10 ani, astfel, potrivit ei, „noi oricum vom avea aceste mașini în R. Moldova” și va exista necesitate de piese pentru ele. Deputata insistă că proiectul va ajuta la protecția mediului prin prisma reutilizării pieselor vechi. Anterior, ONG-ul de mediu pe care îl conducea Coșeru – Centrul Național de Mediu s-a pronunțat împotriva inițiativei.
Cu referire la argumentul că actualmente nu sunt interdicții la importul autovehiculelor în raport cu vârsta acestora, experții CNA spun că cetățenii sunt descurajați să importe autovehicule vechi prin stabilirea unor taxe de import ce nu stimulează asemenea import. Cât privește inițiativa de import a pieselor uzate, în avizul CNA se arată că nici în proiectul expertizat, dar nici în nota informativă, nu sunt stabilite condiții de import ale părților și accesoriilor uzate pentru autovehicule care ar fi de natură să limiteze interpretările exagerate și activitățile dăunătoare securității naționale și mediului înconjurător.
Totodată, participanții la consultări au solicitat să fie aprobate norme de poluare, care potrivit lor sunt pe larg aplicate în Uniunea Europeană.
„Introduceți vă rog odată norme ecologice, toate țările introduc, toate țările am. Noi facem referință la România, Germania, dar noi nici Euro 0 nu avem”, a declarat unul din participanți.
În același timp, participanții au acuzat autorii ideii că aceștia ar promova interesele unor companii, în special ale celor de asigurare, care vor folosi piese uzate la despăgubirea clienților a căror mașini au fost implicate în accidente. Prezent la consultări, reprezentantul unei companii de asigurări, a negat acuzațiile, afirmând că despăgubirile se fac în conformitate cu prețul indicat în acte. Totodată, aceștia au susținut ideea importului pieselor vechi.
Și deputatul Dumitru Alaiba a negat că ar promova interesele cuiva, potrivit lui proiectul răspunde unei necesități existente pe piață. Deputatul afirmă că prohibiția existentă este nejustificată și încurajează excesiv corupția, creând spațiu pentru contrabandă. Despre impactul de mediu și asupra sănătății umane al proiectului, deputatul nu a comentat nimic. Totuși, acesta s-a arătat îngrijorat de calitatea aerului din unele zone ale Capitalei care potrivit lui „sunt la nivelul unor țări din Asia”. (N.R. Cele mai poluate țări la capitolul aer sunt amplasate în Asia: China și India).
Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, la data de 1 ianuarie 2020, în Republica Moldova erau înregistrate 1 081 454 de mașini, dintre care 222 electrice și peste 12,7 mii hybride.
Inspectorii de mediu menționează că o concentrație mai mare de poluanți este observabilă în capitală și în apropierea orașelor mari. O bună parte dintre substanțele poluante sunt generate de gazele de eșapament, care au efect direct asupra sănătății umane și efect de seră. Bunăoară, oxizii de azot, formați în mare parte în rezultatul traficului rutier, sunt cauza formării smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de sera, reducerea vizibilității în zonele urbane. Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic atât pentru oameni, cât și pentru animale – expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Persoanele cele mai afectate sunt copiii.