Valentina Țapiș, secretar de stat: Nu avem altă alternativă decât să muncim bine

Reforma Guvernului, desfășurată în 2017, ne-a lăsat fără Ministerul Mediului, care a fost comasat cu Ministerele Agriculturii și Dezvoltării Regionale. Înainte de a păși în 2018, am discutat cu Valentina Țapiș, secretar de stat în domeniul protecției mediului și resurselor naturale în noul Minister al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, pentru a afla care sunt provocările și obiectivele noului an. Amintim că Valentina Țapiș a deținut funcția de Ministru al Mediului în perioada 2014-2015, anterior din 1992 activând în domeniu și ocupând diverse funcții, de la șefă de secție la viceministru. În funcția de secretar de stat a venit de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, unde a fost șefă de direcție.

– Dna Valentina Țapiș, cum ați regăsit domeniul mediului după reformă?

– Sunt abia de câteva zile în funcție. Am reușit să lucrăm la Planul de acțiuni al Guvernului, compartimentul Mediu, Agricultură și Dezvoltare Regională. Din 245 de acțiuni setate și propuse pentru anul 2018, avem 120 dedicate mediului. Mai puține revin agriculturii – 70 și dezvoltării regionale -25, restul țin de componenta generală. Vă dați seama că avem un volum foarte mare de lucru. Sunt restanțe din 2016 și din 2017, care se regăsesc în lista de acțiuni. Am rămas doar 30% din numărul de persoane care au fost anterior angajate. Unele structuri pur și simplu au dispărut, după reformă, dar activitățile au rămas. Lipsesc responsabilități ce țin de plata pentru poluarea mediului, statistica de mediu, nu se mai regăsește Centrul Informațional de Mediu.

Le-am spus colegilor că nu avem altă alternativă decât să muncim bine și să pornim de a acele obiective care nu au fost realizate. Este un an specific, electoral – am mai avut asemenea experiență, fiind ministru în perioada electorală. Atunci, de ex., m-am bucurat că am reușit să aprobăm la Guvern Legea cu privire la deșeuri, dar din cauza că până la sfârșitul anului, din motive necunoscute, nu a avut loc ședința Parlamentului, legea nu a fost adoptată. Colegii mei succesori au fost nevoiți să pornească totul de la început.

 – Care sunt obiectivele cele mai stringente ale domeniului pentru 2018?

 – Unul dintre principalele obiective este delimitarea responsabilităților de elaborare și promovare a politicii de cele de implementare. Este vorba de crearea Inspectoratului pentru Protecția Mediului. În paralel, lucrăm la crearea Agenției de Mediu.

Un alt obiectiv ține de Fondul Ecologic Național. Încă pe când dețineam funcția de ministru am spus că formatul în care este gestionat Fondul nu este eficient. În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor am văzut cum se gestionează Fondul de Dezvoltare Regională. Au o transparență mult mai mare, o continuitate, un proiect dacă este început este realizat în totalitate, nu este lăsat la jumătate de cale. Cu suportul Agenției Germane de Dezvoltare lucrăm asupra unui regulament nou și sperăm că în primul trimestru a anului 2018 acesta să fie prezentat spre examinare. Instituția care va fi creată pentru gestionarea fondurilor va avea sub umbrelă și Fondul Ecologic, și cel de Dezvoltare Regională. Este important să fie clar definite prioritățile de finanțare.

De asemenea, un alt obiectiv ține de elaborarea legilor și regulamentelor. Avem de lucru la elaborarea cadrului normativ-regulator al Legii cu privire la deșeuri. Este important să creăm depozitele regionale pentru deșeuri, căci o țară curată este și mai atractivă în fața turiștilor. Legea substanțelor chimice este de un an de zile în examinare la Comisia Parlamentară. Sperăm să reușim s-o promovăm.

Din 42 directive per ansamblu pe capitolul mediu din Acordul de Asociere, multe sunt dedicate protecției aerului atmosferic. Priviți ce se întâmplă în Chișinău – deși nu avem agenți economici mari, avem transport mult, iar lipsa căilor de acces bine stabilite și ambuteiajele creează multe probleme privind calitatea aerului. În cadrul ministerului avem pentru prima dată o secție care se numește Aer și schimbări climatice. Ar trebui să fie chiar la nivel de Direcție, pentru că schimbările climatice sunt o provocare foarte actuală.

Situația este un pic mai bună în plan legislativ în domeniul apei. În 2011 a fost adoptată Legea apelor, iar în 2013 au fost elaborate 18 regulamente. Dar acestea deja trebuie ajustate, pentru că multe modificări care se regăsesc în alte acte legislative trebuie transpuse și în legislația de domeniu. Sunt și câteva proiecte de aprovizionare cu apă, unele au anumite impedimente în implementare și trebuie să ajungem la consens. Vorbind de biodiversitate și modul de gestionare a ariilor naturale protejate de stat, avem Planul de management pentru Unguri-Holoșnița și pentru Nistrul de Jos, iar cetățenii trebuie să cunoască ce prevede cadrul legal și care sunt limitele acțiunilor lor. Trebuie să elaborăm și Planul de management pentru zona de sud. O altă problemă este stabilirea în teren a zonelor de protecție, pentru că ele sunt acum doar pe hârtie.

Avem de realizat angajamentele asumate și înțeleg că nu ne va fi ușor. Aceasta ne obligă să ne consolidăm.

– Mult succes.

Lilia CURCHI,

publicat în revista Natura, ianuarie 2018