Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodnestrovsk asupra Moldovei

De ani de zile, Ucraina dă cu țârâita apă Republicii Moldova prin barajul de la Naslavcea. Inevitabil, acest fapt aduce cu sine prejudicii majore de mediu Chișinăului. Cu toate acestea, Ucraina vrea să închidă complet cercul prin care Moldova mai are o fărâmă de acces la principala sa sursă de apă potabilă – fluviul Nistru, scrie anticorupție.md.

Mai precis, Chișinăul mai are în gestiune un teren de aproape 20 de hectare în aval de barajul de la Naslavcea pe malul drept. Acesta din urmă este un obiectiv strategic pe care Republica Moldova l-a pierdut deja în 2010 ca urmare a unui acord bilateral semnat de foștii premieri Vlad Filat și Iulia Timoșenko.

„Toate acestea se întâmplă din cauza că partea ucraineană deversează neuniform pe parcursul unei zile apă în aval de Centrala Hidroenergetică nr. 2 de la Naslavcea”, explică hidrologul Cazac.

Procesul de înmlăștinire a Nistrului este cauzat de lipsa deversărilor cursului natural ori continuu în aval de barajul Hidrocentralei nr. 2. „Ei [ucrainenii – n.r.] pot face deversări de câteva ore pe zi în volume de 5.000–7.000 de metri cubi, apoi nu mai deversează nimic sau cantități foarte modeste de circa 50–100 de metri cubi pe secundă”, detaliază Cazac. 

Ambițiile energetice ale Kievului

În ciuda acestor perspective nocive deja existente, Kievul are planuri și mai mari pentru complexul hidroenergetic în cauză. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat, pe 2 octombrie, Centrala Hidroenergetică de Acumulare a Complexului Novodnestrovsk, parte integrantă a strategiei energetice a statului vecin până în 2030. 

Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk este alcătuit din două centrale hidroelectrice, o centrală hidroelectrică de acumulare, și trei lacuri: două pe albia Nistrului – bazinul central și bazinul tampon – și cel de-al treilea pe malul drept al fluviului. 

 Catastrofa de lângă noi

Deși dezvoltarea Centralei hidroenergetice de acumulare este un proiect ambițios pentru Ucraina, oamenii de știință și experții în domeniul ecologiei sunt îngrijorați că această construcție uriașă ar putea să genereze probleme uriașe de mediu pentru Republica Moldova, dar și pentru regiunea Odesa. 

Pentru punerea în funcțiune a celei de-a patra turbine, în opinia directorului Asociației de mediu Eco-Tiras, Ilya Trombițki, este suficientă apă. 

„Va fi o problemă mare pentru mediu atunci când vor fi construite celelalte trei turbine. Pentru acest lucru trebuie înălțat nivelul apei în barajul-tampon. Aici trebuie să fie semnat un acord cu Moldova.” 

Orice înălțare a nivelului de apă trebuie să aibă un impact de evaluare asupra mediului, continuă Trombițki, dar ei [ucrainenii – n.r.] nu au prezentat așa ceva Guvernului Moldovei, deși Convenția Espoo prevede acest lucru. 

Ucraina este semnatară a Convenției de la Espoo din 1999, iar Republica Moldova din 1994. „Nici anterior, în 2009, ucrainenii care au făcut evaluarea impactului de mediu pentru primele trei turbine, nu au prezentat un astfel de document Moldovei.” 

Cu toate acestea, Ambasada Ucrainei la Chișinău a înaintat, pe 25 august 2017, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene un proiect de acord privind asigurarea funcționării Complexului hidroenergetic Novodnestrovsk. 

În esență, este vorba de un proiect de acord elaborat de ucraineni care prevede arendarea a circa 20 de hectare din teritoriul moldovenesc pentru 49 de ani și nu prevede nicio garanție de mediu pentru Moldova. 

Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, până în prezent, au fost organizate o serie de întruniri ale delegaților ambelor guverne. La toate aceste negocieri părțile și-au menținut pozițiile. 

Ultima ședință de negociere a Acordului a avut loc pe 11 decembrie 2018, la Kiev, unde s-au discutat aspectele legate de frontieră, arenda teritoriului pe partea Republicii Moldova, cele 20 de hectare, asigurarea debitului ecologic, compensarea daunelor aduse mediului. În urma acestor discuții, părțile nu au adoptat nicio decizie.

Jumătate de milion de moldoveni ar putea părăsi țara  

Apa disponibilă în prezent în Republica Moldova, conform unui studiu despre adaptarea la schimbările climatice, este de aproximativ 400–500 de metri cubi anual pe cap de locuitor. 

Această cantitate plasează Moldova în categoria ţărilor cu deficit de apă. În cazul în care volumul de apă disponibilă este mai mic de 1.000 de metri cubi anual per locuitor, sunt amenințate dezvoltarea economică, sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.    

Citiți continuarea pe anticorupție.md