fbpx

Este grav: Țânțarul-tigru asiatic există deja în Republica Moldova. De asemenea, trei cazuri de malarie de import sunt anunțate astăzi de ANSP

 Este grav: Țânțarul-tigru asiatic există deja în Republica Moldova. De asemenea, trei cazuri de malarie de import sunt anunțate astăzi de ANSP

Sursa: playtech.ro

Susține Ecopresa, distribuie!

Trei cazuri de malarie de import, boală pe care o transmit țânțarii infestați, au fost înregistrate de la începutul acestui an în Republica Moldova, anunță astăzi Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). De asemenea, avem confirmarea că țânțarul-tigru asiatic (Aedes albopictus), foarte periculos pentru om deoarece poate transmite mai multe boli tropicale, există deja în Republica Moldova. A fost observat inițial în anul 2020 în Republica Moldova, în preajma Aeroportului Chișinău, de specialiștii în entomologie. Că este anume acest țânțar s-a confirmat într-un laborator specializat din Germania, a declarat pentru Ecopresa Galina Bușmachiu, șefa Laboratorului de Entomologie al Institutului de Zoologie.

Țânțarul-tigru asiatic. Foto: Wikipedia

Prezența țânțarului-tigru în Republica Moldova a fost anunțată într-un studiu publicat încă în noiembrie 2021 (coautori: Tatiana Șuleșco, Galina Bușmachiu, Unchana Lange, Jonas Schmidt-Chanasit, Renke Lühken). Țânțarul-tigru a fost constatat încă atunci în mai multe localități și în rezervații naturale, potrivit Galinei Bușmachiu.

Rezultă că această constatare a cercetătorilor n-a fost suficient mediatizată, iar autoritățile nu și-au notat că țânțarul-tigru există deja pe teritoriul nostru. Agenția Națională pentru Sănătate Publică semnala recent într-un comunicat de presă doar că această insectă există în România și în alte țări UE, iar în Republica Moldova poate intra inclusiv cu mărfurile de import sau în bagajele călătorilor.

Ecopresa a publicat anterior:  Țânțarul-tigru, foarte periculos pentru om, s-ar putea să fi ajuns deja în Republica Moldova

În 2020, doamna Șuleșco a postat capcane în zona Aeroportului, în zona Leușeni, la toate căile de intrare în Republica Moldova. A colectat insecte, a colectat ouă de țânțar-tigru asiatic. O specie și eu am prins-o cu aspiratorul entomologic, era femelă. Înseamnă că deja se înmulțesc la noi. Și dacă iernile vor fi calde, vor prolifera”, a menționat Galina Bușmachiu.

Țânțarul-tigru poate transmite mai multe boli tropicale, printre care febra Dengue, West Nile, virusul Zika, dacă a devenit purtător de virus după ce s-a hrănit cu sângele unui animal bolnav. Are o lungime de 2-10 milimetri. Spre deosebire de țânțarul nostru tradițional, care este activ pe timpul nopții și produce un zgomot specific, țânțarul-tigru este mai silențios și este diurn – înțeapă în timpul zilei, în special dimineața și seara. Preferă zonele umbrite, zboară mai jos decât țânțarii de la noi și are înțepătura mai dureroasă. Înțepătura lui provoacă de la o iritație ușoară până la o inflamație intensă.

Malarie de import în Republica Moldova

În Republica Moldova, au fost înregistrate trei cazuri de malarie de import de la începutul anului 2024. Cel mai recent caz a fost confirmat la finele lunii iunie, la un cetățean moldovean care a călătorit în Nigeria fără a-și administra tratamentul specific antimalaric, recomandat în asemenea cazuri, informează ANSP.

Agenția le recomandă celor care intenționează să călătorească în zonele endemice pentru malarie să conștientizeze riscul de răspândire a bolii și să-și administreze tratamentul profilactic conform recomandărilor specialiștilor din sănătate.

Malaria este o boală transmisă de anumite specii de țânțari și una dintre cele mai răspândite boli infecțioase. Aproape o jumătate din populaţia globului trăiește în zone endemice pentru malarie – Africa şi America de Sud, Orientul Mijlociu, subcontinentul Indian, Asia de Sud și Oceania. Actualmente, malaria se înregistrează în 84 de țări și teritorii, iar acestea sunt vizitate în fiecare an de mai mult de 125 de milioane de călători internaționali, dintre care 25-30 de milioane de europeni.

Potrivit ANSP, malaria debutează după o perioadă de incubaţie de la 8-10 zile la 3-6 săptămâni, în funcţie de forma clinică a malariei şi se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, greţuri şi vărsături. Sindromul specific pentru malarie este accesul febrilic, care se repetă sincron la intervale de 12, 24 sau 48 de ore, în funcţie de forma clinică. Malaria poate fi prevenită şi tratată. Diagnosticarea promptă a bolii favorizează inițierea rapidă a tratamentului specific. Până în prezent nu există un vaccin eficace împotriva malariei, dar boala poate fi prevenită prin administrarea remediilor antimalarice și protejarea de înţepăturile ţânţarilor.

„Manifestările clinice caracteristice malariei pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în ţara endemică şi până la doi ani după părăsirea acesteia. La apariția febrei după o călătorie în zonele endemice la malarie – solicitaţi asistenţa medicală și comunicați lucrătorului medical perioada, țara, regiunea unde ați călătorit”, recomandă instituția.

Iată ce sfaturi are ANSP pentru evitarea înțepăturilor tuturor speciilor de țânțari:  

  • purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi, mai ales seara și dimineața, în zilele înnorate;
  • evitarea locurilor cu un număr mare de ţânţari (ecosisteme umbrite și umede, inclusiv din apropierea bazinelor acvatice), evitarea plimbărilor nocturne;
  • utilizarea substanțelor chimice repelente (creme, spray-uri care resping insectele) la aflarea în aer liber;
  • efectuarea lucrărilor de dezinsecție: vegetația din preajma bazinelor acvatice, locurile unde sunt deșeuri menajere. Țânțarii preferă zonele umede și calde;
  • amenajarea teritoriilor adiacente instituțiilor de educație timpurie și de învățământ preuniversitar, lichidarea băltoacelor, golirea vaselor cu apă stătătoare aflate pe teritoriul acestor instituții;
  • montarea plaselor anti-țânțari la ferestre și uși, verificarea periodică a integrității acestora;
  • acoperirea/îndepărtarea containerelor cu apă stătătoare din preajma gospodăriilor – astfel se previne înmulțirea țânțarilor, care-și depun ouăle în apa stătătoare;
  • desecarea acumulărilor de apă ce se formează în preajma locuințelor după ploi abundente, asanarea subsolurilor inundate din blocurile de locuit;
  • îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.
Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Eleonora Lisnic