Țânțarul-tigru, foarte periculos pentru om, s-ar putea să fi ajuns deja în Republica Moldova

Țânțarul-tigru asiatic este prezent acum în vreo 13 țări din UE, inclusiv în România, iar autoritățile au emis alerte pentru că au sporit și cazurile de boli tropicale transmise de aceste insecte. Potrivit informațiilor oficiale, țânțarul-tigru încă n-a ajuns în Republica Moldova. Și totuși, nu avem certitudine deplină, odată ce această insectă este văzută în România de 12 ani. Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) ne recomandă să fim precauți și spune că țânțarul-tigru poate intra în țară pitit în mărfurile de import sau în bagajele călătorilor. Schimbările climatice, cu arșiță și umiditate înaltă în urma ploilor abundente, creează condiții favorabile pentru modificarea numărului de specii de țânțari tradiționali pentru Europa și răspândirea unor specii invazive.  

Această insectă din fotografie, cu dungi albe și negre, este țânțarul-tigru asiatic (Aedes albopictus). Are o lungime de 2-10 milimetri. Înțepătura lui poate fi deosebit de periculoasă pentru om. Dacă a devenit purtător de virus după ce s-a hrănit cu sângele unui animal bolnav, țânțarul-tigru poate transmite mai multe boli tropicale, printre care febra Dengue, West Nile, virusul Zika.

„Nu a fost raportat în teritoriul Republicii Moldova, a fost identificat în România”, a declarat pentru Ecopresa Laurenţia Ungureanu, directoarea Institutului de Zoologie.

În Republica Moldova, poate ajunge cu mărfurile din străinătate și în bagajele oamenilor, ne avertizează Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Tânțarul-tigru este o specie invazivă de țânțari, originară din zonele tropicale și subtropicale din Asia de Sud-Est și care s-a răspândit rapid în unele regiuni ale Europei. În România, a ajuns cu vreo 12 ani în urmă, potrivit TVR.

Țânțarul-tigru înțeapă în timpul zilei

Spre deosebire de țânțarul nostru tradițional, care este activ pe timpul nopții și produce un zgomot specific, țânțarul-tigru este mai silențios și este diurn – înțeapă în timpul zilei, în special dimineața și seara, potrivit ANSP. Preferă zonele umbrite, zboară mai jos decât țânțarii de la noi și are înțepătura mai dureroasă. Înțepătura lui provoacă de la o iritație ușoară până la o inflamație intensă.

Este prezent acum în multe țări europene: Suedia, Germania, Țările de Jos, Belgia, Austria, Franța, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croația, Portugalia, Spania, România, Grecia, Italia și Malta. Autoritățile acestor țări sunt în alertă, pentru că este în creștere numărul cazurilor de febră Dengue și al altor boli transmise de țânțari.

Debutul bolilor tropicale pe care le poate transmite țânțarul-tigru se aseamănă cu cel al gripei, dar pot avea o evoluție gravă, iar în unele cazuri – fatală, potrivit ANSP. În ultimii 10 ani, în Republica Moldova au fost înregistrate patru cazuri de import de febra Dengue și un caz de infecție cu virusul West Nile, în anul 2019.

Nu i-a fost raportată oficial prezența în RM, dar aceasta nu înseamnă că nu există 

Doctorul în științe biologice Aurel Lozan, specialist în biodiversitate și un bun cunoscător al pădurilor noastre, nu exclude ca țânțarul-tigru să fi ajuns la noi, „pentru că nu-l oprește Vama”, doar că n-a fost observat și raportat oficial.

Schimbările climatice favorizează înmulțirea țânțarilor (și a altor insecte) pe plan local, dar și răspândirea unor specii invazive. „Cu valurile de căldură, cu planctonul de aer din Africa de Nord, acești țânțari pătrund încoace”, spune savantul.

Aurel Lozan precizează că nu este „specialist în țânțari”, dar își exprimă părerea „în limitele înțelegerii problemei”, mai ales că deseori călătorește spre zona mediteraneeană și mai aude și de acolo noutăți.

„În general, pătrunderea speciilor din emisfera sudică (inclusiv Africa de nord) devine o „nouă realitate”, ne vom aștepta la diverse surprize exotice de acum înainte. Trebuie să fim pregătiți și pentru situații imprevizibile, să ne asumăm și responsabilitatea pentru inacțiuni de prevenire”, consideră specialistul.

Aurel Lozan subliniază, totodată, că țânțarul-tigru devine periculos atunci când este purtătorul unei boli, după ce a înțepat un animal sau un om contaminat. Iar un țânțar care a înțepat un animal bolnav la o foarte mare depărtare nu poate ajunge viu la noi cu aerul, nu supraviețuiește.

Teoretic, este însă posibil ca un țânțar infestat să ajungă viu cu mărfurile importate sau bagajele călătorilor.

Ecopresa a semnalat în vara anului trecut că schimbările climatice, caracterizate prin temperaturi înalte și precipitații abundente, au favorizat dezvoltarea și înmulțirea lăcustelor pe multe terenuri agricole din Republica Moldova. Ne-am pomenit și cu invazii de ploșnița marmorată, tigrul platanului, ploșnița dantelată a stejarului, buburuza asiatică.

Cum să ne protejăm de înțepăturile tuturor țânțarilor?

Reamintim că doar femela ţânţarului consumă sânge, iar masculii se hrănesc cu nectar sau sucuri de plante.

Iată ce ne recomandă ANSP pentru evitarea înțepăturilor tuturor speciilor de țânțari:  

• purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi, pantaloni lungi și ciorapi, mai ales seara și dimineața, în zilele înnorate;
• evitarea locurilor cu un număr mare de ţânţari (ecosisteme umbrite și umede, inclusiv din apropierea bazinelor acvatice), evitarea plimbărilor nocturne;
• utilizarea substanțelor chimice repelente (creme, spray-uri care resping insectele) la aflarea în aer liber;
• efectuarea lucrărilor de dezinsecție: vegetația din preajma bazinelor acvatice, locurile unde sunt deșeuri menajere. Țânțarii preferă zonele umede și calde;
• amenajarea teritoriilor adiacente instituțiilor de educație timpurie și de învățământ preuniversitar, lichidarea băltoacelor, golirea vaselor cu apă stătătoare aflate pe teritoriul acestor instituții;
• montarea plaselor anti-țânțari la ferestre și uși, verificarea periodică a integrității acestora;
• acoperirea/îndepărtarea containerelor cu apă stătătoare din preajma gospodăriilor – astfel se previne înmulțirea țânțarilor, care-și depun ouăle în apa stătătoare;
• desecarea acumulărilor de apă ce se formează în preajma locuințelor după ploi abundente, asanarea subsolurilor inundate din blocurile de locuit;
• îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se pot adăposti țânțarii.