Strategia Națională „Moldova Europeană 2030” a fost promulgată. Unul dintre obiective – asigurarea mediului sănătos

Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” a fost promulgată de președinta Maia Sandu și a fost publicată în Monitorul Oficial. Acesta este un document național de viziune strategică pe termen lung, care indică direcțiile de dezvoltare a țării și adaptează prioritățile, obiectivele, indicatorii, dar și țintele angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova cu contextul național, în special, la Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Unul dintre cele zece obiective incluse în Strategie este „asigurarea unui mediu sănătos și sigur”.

În Strategie se menționează: componentele de mediu au un impact direct asupra omului pe tot parcursul vieții, determinând starea sănătății, productivitatea muncii, potențialul de creștere economică. În țară sunt disponibile resurse de apă de suprafață în volum de aproximativ  12 km3, dintre care în bazinul fluviului Nistru – 9,8 km3 și în bazinul râului Prut-Dunăre și Marea Neagră – 2,7 km3. Un aspect problematic cu care se confruntă populația este cantitatea apei disponibile pentru utilizare. Volumul de apă disponibil este de aproximativ 500 m3 pe cap de locuitor pe an.

Între 2010 și 2020, lungimea rețelelor de aprovizionare cu apă a crescut cu 81,4%, iar lungimea rețelelor de canalizare s-a majorat doar cu 14,8%. Poluarea aerului are impact asupra speranței de viață, deoarece efectele pe termen lung generează boli pulmonare și cardiace. În medie pe țară, transportului îi revin 86,2% din volumul sumar al substanțelor nocive emise în aerul atmosferic. Republica Moldova rămâne codașă printre țările europene la capitolul investiții publice și private în domeniul protecției mediului înconjurător. Cheltuielile totale pentru protecția mediului abia dacă ajung la 0,1% din PIB (media cheltuielilor totale pentru protecția mediului, în perioada 2016-2020), media pe țările UE fiind de 1,9%.

Un factor de risc major pentru sănătatea oamenilor sunt fântânile de mină, care reprezintă o sursă esențială de apă în mediul rural. Conform datelor ANSP, în 84% din fântâni apa nu corespunde normelor sanitare stabilite de lege, iar sănătatea oamenilor este supusă riscurilor adiționale, din cauza presiunii suplimentare asupra resurselor naturale limitate și a costurilor de tratare a apelor. Secetele severe se repetă din ce în ce mai frecvent, provocând pierderi economice semnificative. Totodată, nivelul scăzut de venituri ale populației și ale agricultorilor menține parcul auto învechit, cu emisii mari în aerul atmosferic, se mai spune în Strategie.

Cele mai importante cinci puncte din document se referă la îmbunătățirea calității apei, creșterea durabilă a suprafeței pădurilor și a ariilor protejate, asigurarea consumului responsabil al resurselor naturale, tranziția activă spre economia verde și circulară și asigurarea rezistenței la schimbările climatice.

„Obiectivul de îmbunătățire tangibilă a calității componentelor mediului va fi atinsă prin promovarea activă a principiului „poluatorul plătește și prin impunerea internalizării efectelor negative ale activităților economice, inclusiv prin taxare și impozitare corectă, precum și prin subvenționarea practicilor prietenoase mediului. Integrarea măsurilor și principiilor economiei circulare în procesele de producție din ramurile economiei naționale va contribui la îmbunătățirea calității mediului și a nivelului de trai al populației Republicii Moldova. Vor fi susținute ideile, soluțiile și proiectele inovatoare de gestionare integrată a deșeurilor. Aceasta va permite o reală decuplare a creșterii economice de degradare a mediului. Totodată, va fi promovată încurajarea și implicarea activă în eforturile de colaborare dintre Guvern, organizațiile angajatorilor și ale angajaților, cu sprijinul organizațiilor internaționale, pentru a încorpora în mod eficient politici care să permită o tranziție către durabilitatea mediului”, scrie în Strategie.

Pentru atingerea obiectivelor, autoritățile au trasat mai multe priorități:

• Reducerea poluării apelor și eliminarea impactului substanțelor chimice asupra populației, prin dezvoltarea unui sistem integrat de management al acestora;
• Crearea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor, prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor necesare;
• Modernizarea parcului auto, prin introducerea taxei de mediu diferențiate, în funcție de nivelul de poluare;
• Consolidarea colaborării cu Ucraina și România, pentru asigurarea funcționării ecologice a Complexului Hidrotehnic Nistrean și a Nodului Hidrotehnic Costești-Stânca;
• Elaborarea și realizarea Proiectului Național „Construcția și reabilitarea sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare în toate localitățile cu un număr mai mare de 15 mii de locuitori;
• Reducerea barierelor administrative și crearea mecanismelor de subvenționare pentru înființarea de plantații forestiere pe terenuri private;
• Finanțarea prioritară a elaborării soluțiilor tehnologice adaptate sistemului agricol național, pentru reducerea eroziunii și degradării solului;
• Crearea sistemului de management integrat al calității aerului, reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă și a gazelor cu efect de seră;
• Stabilirea unei platforme de sprijin pentru economia circulară, care va include sistemul de cercetare și suport pentru transfer tehnologic și inovare;
• Elaborarea și realizarea proiectelor „Curățarea albiei râului Bâc și de reabilitare a lacului Beleu din cadrul Rezervației Naturale „Prutul de Jos , cu scopul prevenirii riscului la inundații și a eroziunii malurilor;
• Implementarea programului național de împădurire și extinderea cu cel puțin 100 000 ha a suprafețelor împădurite;
• Crearea unor ecosisteme forestiere înalt productive și stabile, prin respectarea principiilor-cheie de durabilitate.