Specialiștii contrazic Ministerul Mediului. Trombițchi: În rezultatul impactului hidrocentralei, Nistrul pierde anual cca 1.2 km3 de apa

În timp ce Ministerul Mediului susține că nivelul apei în fluviul Nistru corespunde normelor și că sunt neîntemeiate științific informațiile apărute în presă despre nivelul scăzut al apei în Nistru din cauza Complexului Hidroenergetic (CHE) Nistrean, oamenii de știință și ecologiștii contrazic aceste afirmații.

Ilya Trombițchi, președintele Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS, susține că, în rezultatul impactului CHE, Nistrul pierde anual cca 1.2 km3 de apa, iar pe termen lung va duce la degradarea continuă a ecosistemului râului.

„Complexul Hidroenergetic al Nistrului are un impact profund asupra ecosistemului Nistrului, provocând pierderea biodiversității, scăderea debitului de apă, colmatarea și dispariția plajelor cu nisip, scăderea capacității de auto epurare a râului, poluarea secundară și multe alte consecințe negative. Negarea legăturii dintre creșterea excesivă a vegetației în râu și activitatea centralei hidroelectrice este, în general, comică, deoarece anume centrala hidroelectrică asigură o transparență ridicată a apei din Nistru pe o suprafață mare”, susține expertul.

Despre debitul mic de apă vorbește și doctorul habilitat în științe biologice, profesor al Institutului de Zoologie, Elena Zubcov. Potrivit ei, din cauza faptului că apa este mai ieftină decât electricitatea, acum nimeni nu se gândește la râu – toată lumea se străduiește să genereze cât mai multă energie și cât mai ieftin posibil. „În același timp, ei (partea ucraineană – n.r.) spun că nu există nici o amenințare pentru mediu, deoarece centrala hidroelectrică nu generează deșeuri solide și substanțe toxice. Există o amenințare la adresa alimentării cu apă. Deja, în Naslavcea debitul de apă este mai mic de 100 de metri cubi pe secundă, la o normă de 200-240”, a declarat anterior Zubcov, în cadrul unei conferințe de presă din 17 septembrie.

Alecu Reniță, președintele Consiliului Național al ONG-urilor de Mediu, susține că, este prea evident că barajele ucrainene de la Novodnestrovsc și Naslavcea au un impact negativ asupra fluviului pe segmentul moldovenesc, iar actuala conducere a Ministerului Mediului cunoaște foarte bine acest lucru.

„Ar fi total contraproductiv ca în problemele ecologice foarte grave cu care se confruntă Nistrul, Ministerul Mediului să nu fie pe aceeași platformă cu întreaga societate, care cere garanții sigure că clanurile oligarhice din Ucraina nu vor lăsa R. Moldova fără apă potabilă. Oricât de complicate ar fi tratativele cu Kievul, nu putem face concesiuni din contul sănătății și viitorul Nistrului. Ecologiștii din Ucraina, Moldova și țările europene pot influența decisiv asupra păstrării Nistrului și nu a confiscării lui de către grupările mafiotice din energetica țării vecine. Se cere multă înțelepciune să valorificăm prin comunicare sinceră și dialog constructiv potențialul ecologiștilor din ambele state, inclusiv din țările Uniunii Europene”, scrie Reniță.

Și autorii studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru au ajuns la concluzia că construcția Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor. Printre efecte se numără reducerea debitelor maxime cu aproximativ 30% și apariția efectului pulsatoriu, cunoscut sub numele de hydropeaking (atunci când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice). De asemenea, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului, reducerea nivelului de substanțe nutritive, fluctuații semnificative ale nivelului de oxigen și supraaglomerarea cu vegetație a râului.

În timp ce în comunicatul Ministerului Mediului se susține că bancurile de mâl, insulele acoperite cu vegetație și insulele submerse sunt un fenomen anual caracteristic de la sfârșitul verii – începutul toamnei. Specialiștii susțin că acestea reprezintă o consecință a funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean.

Expertul în hidrobiologie, Serghei Filipenco, unul dintre coautorii studiului privind impactul CHN asupra Nistrului spune că cel mai tare impactul negativ se observă în cursul superior al fluviului, unde este o creștere abundentă a algelor, au dispărut speciile de pești care viețuiesc în ape curgătoare și s-au micșorat populațiile speciilor de pești care se reproduc pe suprafețe tari stâncoase.

Pe lângă efectele de mediu și cele economice se resimt, prin cantitățile instabile sau puternic diminuate de apă în unele perioade critice, uneori cu caracteristici esențial modificate (temperatură, sedimente). Afectați sunt mai mulți utilizatori de apă din Republica Moldova, cum ar fi cei din agricultură, industria alimentară, turism și alte sectoare, se mai arată în studiul privind impactul CHN asupra Nistrului.

În luna octombrie a acestui an urmează să aibă loc o nouă ședință a Comisiei Nistrene unde vor continua negocierile. Potrivit secretarei de stat al Ministerului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, reprezentanții R. Moldova vor insista să fie aprobat un regulament privind funcționarea Centralei Hidroenergetice – 2 de la Naslavcea.

În martie 2021, circa 100 de organizații nonguvernamentale au aprobat o declarație  prin care au solicitat protejarea resurselor de apă ale fluviului Nistru. Mai exact, se cere guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei ca negocierea proiectului Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic Nistrean să fie făcută din perspectiva funcționării ecosistemelor fluviului Nistru în aval de acest complex hidroenergetic și nu din perspectiva producerii energiei electrice. De asemenea, se cere desecretizarea negocierilor și sprijinul Comisiei Europene atât prin asistență tehnică, cât și mediere a procesului.

Autorii Declarației reamintesc că atât Republica Moldova, cât și Ucraina, și-au asumat angajamente bilaterale, internaționale și în relația cu Uniunea Europeană, care vizează protecția resurselor de apă, protecția și utilizarea durabilă a fluviului Nistru, evaluarea impactului asupra mediului, cu răspunderea de a respecta aceste angajamente.

În Declarație se mai solicită ca în procesul de negocieri să nu fie admisă darea în concesiune a cca 19,22 ha de teren aflat pe teritoriul Republicii Moldova, de-a lungul fluviului Nistru, în amonte de barajul de la Naslavcea, precum și să fie elucidate circumstanțe în care a fost lichidat punctul de control al frontierei de stat de pe barajul Naslavcea-Nahoreanîi.

Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973 și prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua în 2002 și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.