Singurul muzeu al pâinii din Moldova. Colaci de ritual unici, expuși la Văleni

În inima satului Văleni din raionul Cahul se află un muzeu inedit, singurul dedicat pâinii în Republica Moldova. Muzeul Pâinii de ritual, tradiții și obiceiuri s-a deschis acum 12 ani lângă o brutărie, deoarece oamenii care veneau după pâine și colaci au arătat un interes pentru ideea de expoziții și târguri. Tradiția de a coace pâine și colaci a fost preluată de vălence de la bunici, mame și mătuși.

Expoziția de la Muzeul Pâinii cuprinde peste 20 de colaci, dintre care 12 sunt pentru nuntă – colacul de plocon, colacii „pupăza de mireasă”, „pupăza de soacra mare”, colacul de mire, dar și alți colaci, care se dăruiesc către socrul mare, nași, părinții vornicelului. De asemenea, mai sunt expuși colacii pentru cumătrii și colacii de sărbători, cum ar fi cei pentru Anul Nou, Crăciun, Paște, Duminica Mare, Sfânta Marie, Sfântul Ilie. De Crăciun și Anul Nou, peste colaci se pun dulciuri, de Paște se pun ouă roșii și cozonac, iar de Sfânta Marie și Duminica Mare, lângă colaci se pune câte o cană sau o farfurie cu cireșe sau alte fructe de sezon.

Turiștii care vizitează Muzeul Pâinii sunt întâmpinați cu o incursiune în povestea și tradiția pâinii de ritual, care se coace pentru nunți. „La noi nunțile începeau cu colacul de plocon – un colac de formă rotundă, cu care soacra mare trimitea plocon către soacra mică. Pe acest colac se punea și un mic dar. La soacra mică era un altfel de colac. Acolo se pregăteau darurile pentru rudele mirelui și toate acestea erau trimise cu alai de nuntă, cu staroste, care erau numiți de soacra mare, cu vornicelul care mergea împreună cu flăcăii satului”, ne-a relatat fondatoarea Muzeului Pâinii de la Văleni, Vera Caminschi.

Mirele avea și el, la rândul său, propriul colac – singurul care se pregătea din aluat dulce pentru nuntă. Colacul mirelui cântărea 5 kg și era împărțit la toți nuntașii de către nașă. „ Se grăbeau să ia bucățele din acest colac gospodinele, care puneau la cloști bucățele din acest colac, crezând că astfel vor avea mai mulți pui. Fetele mari puneau sub pernă bucățele din acest colac, ca să-și viseze mirii. Bărbații purtau bucățele din acest colac cu ei în punguliță atunci când mergeau la pescuit, ca să poată prinde mai mult pește”, a adăugat Vera Caminschi.

Pe timpuri, în perioada de la logodnă și până la nuntă, mireasa se afla în casa mirelui, unde se făceau pregătirile pentru nuntă. Ajunși cu colacul de plocon la casa mirelui, vornicelul, numit diavăr la Văleni, pleca cu starostele și cu muzicienii la casa nașilor, care urmau să cunune acești tineri la biserică. Nașa pregătea un colac, care se numea „pupăza de mireasă”. Pe această pupăză erau puse buchetele cu care se legau mirii, lumânările pentru cununie, dar și alte podoabe, care ajutau la gătitul mirilor. Pe o tavă se punea voalul miresei, care era dus prin tot satul cu muzică, cu nașii mari, cu flăcăii, se juca spectaculos. La casa mirelui nuntașii erau întâmpinați de alți staroste. După ce se gătea mireasa, acest colac era făcut dar pentru mireasă. Peste colac se făcea semnul crucii și apoi colacul era dat peste cap, după care nașii le doreau mirilor drum bun în viața de familie.

„Pupăza de soacra mare”

Un alt colac deosebit al expoziției îl reprezintă așa-numita „pupăză de soacră mare”, de formă dreptunghiulară, care se întâlnește doar la nunțile jucate în două localități ale raionului Cahul. „Momentul în care se juca colacul pentru soacra mare era considerat unul culminant în timpul nunții. „Pupăza de soacra mare” se juca de obicei de rudele din partea soacrei mici, însă li se alăturau și alți nuntași. Apoi soacra mare lua această „pupăză” și o juca în fața nuntașilor. Nunta se încheia cu un alt colac, cu care tinerii urmau să petreacă nașii acasă”, ne mai spune fondatoarea muzeului.

După acest ritual, mirele și mireasa mergeau să se cunune la biserică, la fel cu un colac, dar special pregătit pentru cununie. Seara, la masa mare, se pregăteau cinci colaci de formă rotundă, care erau împărțiți socrului mare, nașilor și părinților vornicelului.

Tradițiile nunților jucate cu 12 colaci s-au păstrat în raionul Cahul până în anii 2014-2015. Ulterior, nunțile s-au rărit în această zonă, din cauza migrației localnicilor, iar tradiția încet-încet s-a pierdut.

La Muzeul Pâinii de la Văleni, doritorii pot participa la ateliere unde învață cum se coace pâinea, cum se împletesc colacii, dar și cum se prepară cei mai gustoși cozonaci. Totodată, ei vor putea asista și participa la mici spectacole, care pun în scenă cele mai interesante momente de la nunțile jucate în Lunca Prutului.

Muzeul Pâinii este și Centru Informațional Turistic

Vera Caminschi a mai povestit pentru Ecopresa.md că turiștii care vin la Muzeul Pâinii de la Văleni sunt serviţi cu ceai de melisă și mentă verde, miere de albine, ecologică, porumbei pe vatră, cozonaci, dar şi cu bucate tradiţionale alese.

Printre turiștii care poposesc zilele acestea pe la Muzeul Pâinii se numără un jurnalist din Germania, dar și cupluri din Cehia, familii din Slovacia și România. În trecut, au mai călcat pragul Muzeului Pâinii și cetățeni olandezi, francezi, italieni. Cu toate acestea, la ora actuală, 95% dintre turiștii care vin la muzeu sunt din Republica Moldova.

Potrivit fondatoarei, balanța a început să încline mai mult spre turiștii autohtoni odată cu venirea pandemiei. „Dacă până la pandemie veneau mai mulți oaspeți de peste hotare, iar cei din țară nu prea preferau să ne viziteze, vara aceasta am avut chiar cupluri din Republica Moldova care au venit să se cazeze pe 3 sau 4 nopți”, a declarat Vera Caminschi. Din luna mai a anului acesta și până în prezent, muzeul a fost vizitat de peste 200 de persoane, atât moldoveni, cât și străini.

Muzeul Pâinii are și statut de Centru Informaţional Turistic, care propune 5 trasee turistice în zonă, perfecte de explorat în weekend-uri. Printre obiectivele recomandate de Centrul Informațional Turistic Văleni se numără: balta cu nuferi, Muzeul de Istorie și Etnografie a satului Văleni, vizionarea panoramică a Lacului Beleu la cele 2 turnuri de supraveghere a păsărilor, Observatorul cu Planetariu din satul Brânza, pensiunea ,,Eco-Village Văleni”, traseul Cărarea lui Petru Rareș, gârla Manolescu, dar şi diverse obiective turistice din satul Slobozia Mare.