Salvăm râurile… plantând copaci

Râurile mici, lacurile și iazurile din Republica Moldova seacă în ultima perioadă într-un ritm nemaipomenit. Peisajul hidrografic al țării devine tot mai dramatic. Se întâmplă din cauza mai multor factori, inclusiv a schimbărilor climatice. Însă o bună parte din vină aparține chiar omului – lui îi revine funcția să planteze copaci pe maluri și să curețe apele. Ce putem face pentru a proteja resursele de apă ne explică specialistul Petru Vinari.

Beneficiile plantării în preajma apelor

Rolul pe care îl au copacii în protejarea și menținerea resurselor de apă este unul imens. Petru Vinari, coordonator al acțiunii „Plantăm fapte bune în Moldova”, accentuează că umbra copacilor deasupra râurilor, iazurilor și a lacurilor oprește evaporarea apei.

Pe lângă faptul că fâșia forestieră protejează corpurile de apă de razele fierbinți ale soarelui, rădăcinile puternice ale copacilor consolidează solul din preajmă și nu permit spălarea malurilor și înnămolirea habitatului acvatic. În absența vegetației, solul este mai predispus la eroziune și spălare de către ploi.

Copacii îmbunătățesc situația ecologică a unui râu

Dacă în apropiere sunt terenuri agricole pe care au fost utilizate substanțe chimice, atunci ploile vor transporta pesticide și erbicide în ape. Arborii de-a lungul râurilor sunt o barieră naturală împotriva scurgerii substanțelor chimice din sol în apă. Copacii contribuie la purificarea apei deoarece filtrează și absorb aceste substanțe.

Copacii oferă adăpost și hrană pentru o varietate de specii de animale, păsări și insecte. Aceste habitate mențin echilibrul ecologic al unui râu.

„Arborii de pe malul râului găzduiesc fie cuiburi de păsări, fie scorburi de lilieci, nemaivorbind despre abundența de insecte care viețuiesc datorită condițiilor de viață create de copaci. Arborii căzuți pot deveni o punte de trecere sau un baraj natural pentru râurile repede curgătoare, construind astfel o boiște naturală, unde apa se reține, se încălzește și devine prielnică pentru depunerea icrelor de către pești”, subliniază Petru Vinari.

Consecințele lipsei copacilor de-a lungul râurilor

Arborii, arbuștii, chiar și iarba protejează zona cunoscută sub denumirea de „lunca râului”. Ea realizează o serie de funcții ecologice importante. „Absența copacilor de-a lungul apelor duce la dispariția luncii râului, ceea ce înseamnă că se reduce capacitatea de retenție a apei. Deseori, unde debitul izvoarelor este mic, dispare însăși apa din râu”, explică specialistul.

Petru evidențiază și faptul că „malurile râului, din cauza eroziunilor provocate de ploi, vânturi și animale sunt spălate și nimeresc în albie, înnămolind-o și scăzând astfel volumul de apă curgătoare din râu”.

La fel, „viețuitoarele nu au condițiile de viață necesare pentru a putea popula zona din preajma râului și a participa la menținerea funcționării ecosistemului riveran”, punctează interlocutorul.

Ce specii de copaci plantăm pe malurile apelor?

Există câteva specii de copaci potrivite pentru a fi plantate de-a lungul apelor. Petru Vinari afirmă că speciile care se adaptează cel mai bine la apă sunt plopii și salciile. Însă, potrivit lui, „malurile pot fi și mai uscate”. În asemenea cazuri, „vom planta și frasin, paltin, ulm și stejar”. În pădurile naturale de luncă putem observa asemenea amestecuri.

Exemple bune de urmat

Potrivit lui Petru, o realizare frumoasă a echipei „Plantăm fapte bune în Moldova”, realizată în colaborare cu echipa „Împădurim Moldova”, este împădurirea malului râului Nistru, pe o suprafață de șase hectare, la Coșnița. Plantarea a fost necesară pentru a consolida malul ce suferea de eroziune și pentru a proteja Nistrul de poluarea organică cu sol.

„De asemenea, la Bălăbănești am început împădurirea unei suprafețe totale de nouă hectare, pe o distanță de un kilometru de-a lungul râului. Am început și împădurirea la Bălțata, pe un teren de cinci hectare, între sat și o fabrică de conserve, ale cărei ape reziduale sunt deversate în râu, provocând un miros insuportabil în toată zona pe unde curge râul”, povestește el.

Cel mai mare impediment – nepăsarea localnicilor

Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu, spune că, împreună cu alte organizații, a încercat să înființeze ori să reabiliteze mai multe fâșii forestiere, dar cel mai mare impediment a fost nepăsarea localnicilor, deoarece „ei nu au grijă ulterior de copacii plantați”.

Elena Culighin accentuează că locurile în care au fost sădiți copaci sunt refăcute în imașuri, chiar dacă acele terenuri nu sunt spații destinate pășunatului. Copacii abia plantați sunt distruși de animale.

„Am avut o asemenea experiență în legătură cu zona de protecție a râului Răut. Discuțiile cu localnicii nu întotdeauna au dus la rezultatele scontate. Și nici autoritățile publice locale nu s-au implicat activ în rezolvarea problemei”, mai subliniază experta.

Soluția este să îngrădim terenurile?

Petru Vinari ne spune că reprezentanții inițiativei „Plantăm fapte bune în Moldova” au îngrădit terenurile plantate, astfel copacii au fost feriți de orice pericol de a fi distruși. Din 2021 până în prezent, echipa are grijă an de an de plantații și intervine cu completări, atunci când este cazul.

Un primar susținut de săteni „cu atitudine pozitivă”

Gheorghe Vasilița, primarul satului Delacău, raionul Anenii Noi, a plantat în urmă cu trei ani 10 hectare de perdele forestiere în jurul satului. Perdelele de protecție se întind inclusiv de-a lungul albiei râului Nistru. El spune că cei mai mulți dintre localnici au o atitudine pozitivă față de această inițiativă și se implică activ în proiect.

„Este evident că mai există persoane care sunt împotriva acestor plantări, fiindcă sunt interesate să deschidă o carieră în localitate. Însă mai mult de 80% dintre localnici susțin împădurirea satului și contribuie la realizarea acestui scop”, susține primarul.

Potrivit lui, datorită efortului comun al sătenilor, copacii cresc și se dezvoltă foarte bine. Anul acesta, în sat au mai fost sădiți copaci pe 30 de hectare, iar în perspectivă urmează să mai fie plantate 60-70 de hectare.