Peisaje mutilate şi resurse naturale devastate

Peste 70% dintre carierele de pe teritoriul Republicii Moldova sunt exploatate fără o evaluare a impactului de mediu și social, în multiple cazuri nu se ţine cont de limita de cel mai puțin 500 metri de la intravilanul localității, nu se respectă informarea și consultarea cetățenilor. Acestea sunt doar câteva dintre constatările unui recent studiu – „Valorificarea resurselor minerale utile în Republica Moldova: pe plus sau minus?” -, realizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, transmite natura.md.

Delacău, un abuz deschis față de locuitori
Locuitorii satului Delacău, raionul Anenii Noi, s-au ridicat împotriva deschiderii unei noi cariere pe moșia satului, contrar intenţiei statului și agentului economic. Am fost la Delacău în februarie curent și am ascultat revolta oamenilor (a se vedea articolele publicate în revista NATURA, numărul ianuarie și ediţia specială din martie 2020). Temerea locuitorilor este că se vor surpa casele, ca urmare a extragerii nisipului într-o nouă carieră, planificată a fi amplasată la doar câteva sute de metri de gospodăriile lor, în arealul unui versant cu înclinație mare până în albia Nistrului. Din analiza documentaţiei de proiect, dr. în geografie Iurie Bejan a constatat că nu sunt indicate volumele preconizate de a fi extrase, nici adâncimea carierei.

De asemenea, estimarea volumelor rezervelor de substanțe minerale utile de nisip-prundiș datează cu anul 2000, deci de acum două decenii, respectiv, aceste date ar trebui actualizate, cu estimări de ultimă oră. Amplasarea viitoarei cariere intră în contradicție cu prevederile a două legi foarte importante – Legea cu privire la fondul ariilor naturale protejate de stat și Legea cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă. Până la râul Nistru, în linie dreaptă, sunt doar 150 de metri, în timp ce legea indică expres o zonă de protecție de cel puțin 1000 metri. La fel, sunt doar 100 de metri până la hotarul Rezervației naturale silvice Dubăsari, dar legea prevede o zonă de protecție până la hotarul rezervațiilor naturale de 700 – 1000 metri. O și mai mare problemă sunt procesele geomorfologice active ale terenului, supus alunecărilor.

Studiul „Expert-Grup” face referinţă la cazul carierei Delacău și constată un abuz clar față de locuitorii de aici. „Această exploatație a primit avizul expertizei de stat pentru a valorifica un zăcământ cu suprafața de 5 ha, limitele perimetrului acesteia fiind la 90–200 metri distanță de intravilanul satului Delacău. Atât primarul, cât și consiliul, cu susținerea localnicilor, au solicitat retragerea avizului expertizei de stat în condițiile în care pentru localnici acesta este un loc informal de recreere, iar pe 2 din cele 5 hectare, există un sit arheologic datând din epoca romană, unde au fost descoperite locuințe de suprafaţă, instalații de foc, gropi de provizii și un bogat material de artefacte. Acest caz reprezintă un abuz față de locuitori și un exemplu clar privind necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului”, se arată în cercetarea experţilor.

Cariera din Delacău. Foto: Silvia Ursul

Protestul oamenilor din Bulboaca
În plină pandemie, oamenii de la Bulboaca, tot raionul Anenii Noi, au aflat despre intenţia statului de a cerceta geologic o suprafaţă de 24 hectare din satul lor. Puși în faţa pericolului unei viitoare cariere la Bulboaca, oamenii s-au mobilizat și au ieșit la un protest pașnic, în faţa Agenției pentru Geologie și Resurse Minerale, chiar în ziua când urma să se desfășoare licitaţia publică. Statul era gata să decidă cercetări geologice fără consultări cu primăria și locuitorii satului. „Pământul e al statului, dar locuitorii care  vor suferi ai cui sunt?”, s-au întrebat protestatarii. În rezultatul presiunii publice, MADRM a anulat licitaţia.

Și locuitorii de la nord-vestul republicii stau cu ochii în praful carierelor. Recifele Prutului sunt stârpite cu o viteză uimitoare, exploziile la Duruitoarea fac parte din cadrul obișnuit al lucrurilor. În loc de a fi protejate, sunt rase de pe fața pământului stânci milenare la Trinca, Fetești, Gordinești, Duruitoarea, Horodiște, Pociumbeni și nu doar.

Peisaj mutilat prin exploatarea resurselor miniere – monument al naturii de pe malul râului Ciuhur transformat într-o grămadă de moloz

Gratuităţi de la stat din contul mediului şi sănătăţii cetăţenilor
Starea lucrurilor este tot mai gravă, iar volumul exploatărilor în creștere. „Conform datelor prezentate de AGRM, la începutul anului 2019, la balanța de stat a rezervelor de substanțe minerale sunt menționate 19 tipuri de zăcăminte de substanțe minerale utile. Dintre acestea, 17 tipuri de substanțe minerale utile nemetalifere sunt repartizate în 427 zăcăminte, iar 2 zăcăminte sunt de hidrocarburi, petrol și gaz combustibil. Actualmente se exploatează activ 154 zăcăminte de către 171 antreprenori. Anual sunt colectate, din veniturile aferente utilizării resurselor minerale, circa 70 milioane lei, bani de care beneficiază APL nivelul II și Bugetul de stat. Una din problemele discutate mai puțin în spațiul public este cum are loc gestiunea riscurilor de mediu și celor sociale aferente utilizării resurselor naturale. Deși avem un cadru legal care stipulează cum ar trebui ele să fie gestionate, acesta este fragmentat și nu acoperă întreg sectorul”, spune Tatiana Savva, expertă în cadrul  studiului.

Mai mult, statul nu are o strategie pentru acest domeniu, iar haosul  creat și lipsa transparenţei în sectorsunt doar în detrimentul mediului și al cetăţenilor. Calculele specialiștilor scot la iveală o situaţie de-a dreptul șocantă: statul cedează resursele minerale (nisip, argilă, piatră de construcție, nisip argilos și argilă nisipoasă, etc.) practic pe gratis companiilor din sector. Astfel, veniturile bugetare de pe urma atribuirii în folosință de către stat a resurselor minerale utile larg răspândite sunt de doar 15,8 mln MDL în 2018. Raportat la volumul total de substanțe minerale utile nemetalifere extrase în anul 2018 – de 1,5 milioane tone și 4,7 milioane m3, aceasta înseamnă în medie mai puțin de 3 lei pe unitate (m3 sau tonă). Sau, circa 1,7% din cifra de afaceri oficial raportată de către companiile din sectorul extractiv în rapoartele statistice. Mai mult de jumătate din suma colectată acoperă cheltuielile directe și indirecte de administrare a sectorului (funcțiile îndeplinite de către AGRM, MADRM, IPM și subsidii). Totodată, o parte impunătoare din costurile publice legate de sectorul extractiv rămân neacoperite, acestea fiind suportate de actorii care nu beneficiază de pe activitatea minieră (APL, cetățeni). Această situație are consecințe majore: resursele nu sunt valorificate eficient, economicos și durabil; statul (fiecare cetățean) nu primește o plată corectă pentru resursele deținute; mijloacele financiare colectate nu acoperă costurile totale reale legate de extragerea resurselor minerale; se încurajează corupția și economia tenebră, menționează studiul „Expert-Grup”.

Cariera de calcar din Beleavinți, r. Briceni. Foto: Alecu Reniță

Prejudicii de mediu mai mari decât veniturile
La un venit de nici 16 milioane de lei, mediul este prejudiciat cu 87 milioane de lei în perioada 2017-2018. Studiul face referinţă la estimările Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, suma de 87 mln. lei fiind înaintată spre achitare companiilor responsabile de provocarea daunelor ecologice. În același timp, conform experţilor, amenzile aplicate în baza Codului Contravențional, în aceeași perioadă, de abia depășesc suma de 140 mii MDL – de 620 de ori mai puțin decât valoarea daunelor provocate. Astfel, doar suma prejudiciilor depistate depășește, cu mult, veniturile la bugetul public național din taxele pentru resursele minerale utile. Studiul arată, de asemenea, că în rezultatul excavațiilor este afectată una din bogățiile cele mai importante ale Republicii Moldova – solul fertil. În procesul de pregătire a zăcământului pentru exploatare, stratul de sol fertil este depozitat în haldă aparte, care mai apoi, în etapele finale de recultivare a carierei, va fi redepozitat în spațiul afectat de excavații. De fapt, acest procedeu este descris doar pe hârtie. În realitate, se constată doar pierderi de sol fertil, asta deși în limitele interfluviului Nistru-Prut, unde sunt amplasate marea majoritate a zăcămintelor, solul este de o calitate superioară. Până în prezent nu sunt estimate pierderile reale care rezultă din excluderea din circuitul agrar a solului fertil din cadrul perimetrelor miniere. Nu este evaluat volumul de sol fertil depozitat în halde. Conform datelor statistice din 2008, volumul acumulat în anii precedenți constituia 1,8 mln. m³. Reieșind din grosimea medie a stratului fertil, care variază între 0,4 m și 0,6 m, aria de pe care s-a luat acest sol poate fi estimată la aproximativ 350 ha de teren agricol.

Cine va plăti daunele enorme aduse mediului prin exploatarea subsolului, cine va restabili peisajul mutilat, cine va face dreptate sătenilor nedreptăţiţi? Cât statul Republica Moldova va face jocul grupurilor de interese și afaceriștilor, lăsând zăcămintele minerale să fie risipite fără nicio responsabilitate instituțională? Sunt întrebări la care vă îndemnăm să cugetăm împreună.

Lilia CURCHI
Articol publicat în Revista NATURA în numărul 344