Păsările sunt afectate de schimbările climatice: vin specii noi, iar cele răpitoare sunt în scădere

Păsările sunt un indicator esențial al calității mediului, iar prezența sau absența lor reflectă diverse schimbări în natură. În Republica Moldova, potrivit Silviei Ursul, vicepreședinta Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) se atestă o extindere a arealului de răspândire la unele specii, în timp ce populațiile de păsări răpitoare sunt în scădere, fapt ce provoacă o creștere a numărului de rozătoare. Modificările corporale ale păsărilor sunt strâns legate de creșterea temperaturii și schimbările legate de precipitații. Secetele intense și incendiile din ce în ce mai frecvente le distrug zonele de cuibărit. Schimbările climatice le influențează comportamentul, migrația, obiceiurile de depunere a ouălor. De asemenea, li se modifică și dimensiunea.

Unele specii se extind spre nord 

Silvia Ursul afirmă că, în ultimii 30 de ani, la unele specii de păsări se atestă o extindere a arealului de răspândire. „Putem să dăm exemplul pietrarului răsăritean (Oenanthe isabellina), care, în ultimele decenii, a fost observat frecvent în România și Ucraina. Din 2021, am început să observăm această specie tot mai des și în Republica Moldova. Prezența sa a fost confirmată, iar locațiile concrete de cuibărire au fost identificate în mai multe regiuni ale țării. Specia își are originea în Orientul Mijlociu, dar de câteva decenii s-a extins și în Europa”, spune vicepreședinta SPPN.

Ornitologa subliniază că „acesta este un exemplu de extindere a arealului sub influența schimbărilor climatice, pentru că habitatele de la sud se aridizează și se transformă în niște locuri în care pietrarul răsăritean găsește condiții potrivite cerințelor sale ecologice”.

Indicator al schimbărilor din ecosistem 

Cu toate că pietrarul răsăritean nu afectează direct ecosistemul local, prezența sa indică modificări importante în acesta, menționează specialista. Mai exact, specia preferă să cuibărească în găuri sau crăpături în pământ, iar pentru asta caută vizuinile săpate de popândăi. Din păcate, multe colonii de popândăi dispar, însă în locul lor se instalează pietrarii răsăriteni. Motivele dispariției popândăilor includ lipsa hranei, inundarea pajiștilor și fragmentarea acestora.

„Habitatele de la noi sunt în continuă degradare”

Silvia Ursul mai menționează că populațiile păsărilor răpitoare sunt în scădere, ele fiind influențate de un complex de factori datorat schimbărilor climatice și activităților umane.

„Majoritatea speciilor răpitoare ajung la maturitate sexuală în anul 4-5 de viață, ceea ce înseamnă că trebuie să trăiască într-un habitat optim pentru a supraviețui. Din păcate, habitatele de la noi sunt în continuă degradare, iar asta înseamnă că păsările trebuie să se mulțumească cu habitate suboptimale”, susține Silvia Ursul.

Deși literatura de specialitate menționează că păsările au nevoie de habitate bogate în resurse, cum ar fi păduri dense sau bazine acvatice, „realitatea este că acestea trebuie să se mulțumească cu păduri mai sărace și lacuri poluate”.

„Ca să-și mențină cât de cât succesul reproducător, păsările răpitoare merg pe strategia de a se mulțumi cu habitate suboptimale, dar, totodată, încep să cuibărească la o vârstă mai precoce. Nu în anul 4-5 de maturitate sexuală, ci în anul 3-4. Acest fenomen se datorează faptului că păsările încearcă să se ajusteze la presiunea imensă pusă de om asupra habitatelor”, adaugă specialista.

Presiunea umană asupra păsărilor

Numărul redus de păsări răpitoare are și alte consecințe. Baza trofică a acestora, care include rozătoare și insecte considerate dăunătoare de către oameni, poate crește, confirmă specialiștii. Ca răspuns, oamenii recurg la mai multe pesticide, rodenticide și alte măsuri de lichidare. „Asta duce la o presiune și mai mare asupra păsărilor răpitoare, la apariția tot mai accelerată a rozătoarelor și la o cantitate mai mare de rodenticide folosite. Se perpetuează această spirală, în care omul este nevoit să răspundă mai agresiv la ceea ce percepe drept riscuri sau daune”, concluzionează vicepreședinta SPPN, Silvia Ursul.

Se schimbă comportamentul păsărilor, dar și dimensiunile lor

Studiile internaționale arată că schimbările climatice pot modifica vizibil comportamentul păsărilor, unde migrează și când, obiceiurile de depunere a ouălor, dar și dimensiunile acestora.

Potrivit unei cercetări realizate de organizația de mediu americană dedicată conservării păsărilor, Audubon, în ultimele câteva decenii, multe păsări s-au micșorat din cauza temperaturilor mai calde.

„Începând cu anii 1980, corpurile păsărilor din Amazonia au scăzut în dimensiuni, iar aripile lor s-au lungit, potrivit unui studiu publicat în 2021 în Science Advances. După ce au luat în considerare alți factori, cercetătorii au descoperit că modificările corporale ale păsărilor erau strâns legate de creșterea temperaturii și de schimbările precipitațiilor, cauzate de schimbările climatice”.

Deși cercetătorii încă nu înțeleg exact de ce se întâmplă acest lucru, unii oameni de știință subliniază simplul fapt că animalele cu sânge cald sunt mai mici în climatele mai calde. Și, din moment ce păsările mai mici sunt mai capabile să se adapteze la climatele mai calde, este probabil ca aceste păsări să se fi adaptat pentru a supraviețui.

VEZI ȘI: Consecințele schimbărilor climatice: păsările scad în dimensiune 

Seceta și incendiile

Pe măsură ce temperaturile cresc, secetele mai intense și incendiile din ce în ce mai frecvente pot modifica și distruge zonele de cuibărit și habitatul pe care se bazează speciile vulnerabile de păsări.

VEZI ȘI: De la începutul anului 2023, focul a compromis deja peste 900 ha de teren. Ce trebuie să știm pentru a preveni incendiile de vegetație?

Material realizat de Ecopresa, în cooperare cu Heinrich-Böll-Stiftung e.V.