Paharele de unică folosință: Cât de mult ne influențează obiceiurile, sănătatea și mediul

Zilnic, mii de oameni își iau cafeaua la pachet. Simplu, comod, dar… cu ce preț? O cafenea din Marea Britanie a făcut un experiment: într-o lună, le-a servit clienților 15.000 de cafele, a adunat toate paharele de unică folosință utilizate și le-a stivuit pe podea, acoperind-o cu ele. După aceasta, localul a decis că le va servi cafeaua doar clienților care vin cu propria ceașcă.  

Care e problema cu paharele de unică folosință, că doar sunt din carton? Ei bine, acestea par a fi din carton, dar în interior mai au un strat din plastic (polietilenă sau polistiren). În contact cu băuturile fierbinți, acest strat poate elibera substanțe dăunătoare pentru organism. Mai mult, mii și mii de asemenea pahare pe lună doar de la o singură cafenea înseamnă o daună de mediu imensă.  

Alternativa? Pe piață găsim o varietate mare de opțiuni: termosuri, pahare din sticlă sau chiar modele pliabile din silicon, compacte și comode pentru a fi purtate în geantă. Simplu, sănătos, cu grijă față de mediu. 

Primul pahar de unică folosință a fost din carton 

Potrivit unui articol de The Guardian, paharul de unică folosință a fost popularizat în timpul epidemiei de gripă spaniolă din 1918. A fost inventat ca o metodă mai igienică pentru ca oamenii să bea apă din fântâni publice sau din cișmele. Spuma de polistiren, inventată în anii 1960, a început să fie utilizată la confecționarea paharelor de unică folosință deoarece păstrează căldura băuturilor pentru mai mult timp.

Astăzi, SUA produce aproximativ 3 milioane de tone de polistiren în fiecare an. Aproximativ 80% din această cantitate ajunge la gunoi (inclusiv aproximativ 25 de miliarde de pahare anual). Asta înseamnă că materialul ocupă aproximativ o treime din spațiul gropilor de gunoi.

Ca deșeu, polistirenul are nevoie de aproximativ 500 de ani pentru a se descompune. Producerea unui singur pahar din spumă de polistiren generează aproximativ 33 grame de emisii de carbon (CO2) – cam tot atât cât se degajă la parcurgerea a 160 de metri cu mașina. Nu pare enorm de mult, dar ținând cont de cantitatea de polistiren pe care o produce SUA în fiecare an, se adună aproximativ 21 de milioane de tone de CO2 – echivalentul emisiilor anuale generate de aproximativ 4,5 milioane de mașini.

Procesul de fabricare a paharelor din carton nu este prietenos cu mediul – anual se taie aproximativ 6,5 milioane de copaci pentru a produce cele 16 miliarde de pahare de hârtie pe care le utilizăm.

Potrivit unui studiu privind impactul asupra mediului al paharelor din carton, fiecare ceașcă, luând în considerare hârtia, producția și transportul, emite aproximativ 0,11 kilograme de CO2.

Plasticul

Deși nu este folosit la fel de frecvent pentru băuturile fierbinți, o discuție despre paharele de unică folosință ar fi incompletă fără a include plasticul.

Paharele din plastic sunt fabricate, de obicei, din unul dintre cele două tipuri de plastic: polipropilenă (PP) sau polietilen tereftalat (PET). Tot mai multe companii apelează însă la un al treilea tip de plastic: acid polilactic, un bioplastic produs din trestie de zahăr sau amidon de porumb, care este puțin mai ușor biodegradabil.

La fel ca spuma de polistiren, plasticele tradiționale se descompun extrem de lent, transformându-se mai întâi în micro- și nanoplastice, care poluează mediul și corpul uman. Din cauza acestui proces lent de descompunere, cea mai mare parte din cele 8,3 miliarde de tone metrice de plastic produse vreodată există și astăzi. În funcție de tipul de plastic din care este fabricat și de modul în care este eliminat, emisiile generate de un pahar de plastic de unică folosință variază între 10 g și 30 g de CO2.

Plasticul nu este biodegradabil și poate rămâne în natură sute de ani, descompunându-se în microplastice care afectează ecosistemele și fauna sălbatică. 10 milioane de tone de plastic ajunge anual în oceane și, în cele din urmă, pătrunde în corpul nostru sub formă de microplastice provenite de la sticle de apă, pahare de plastic și alimente. Plasticul poate elibera substanțe chimice cancerigene și care dereglează sistemul endocrin.

Oamenii consumă aproximativ 2000 de bucăți mici de plastic în fiecare săptămână, echivalentul unei lingurițe pline cu microplastic. Adică, aproximativ 21 de grame pe lună, puțin peste 250 de grame pe an, arată un studiu, realizat de Universitatea din Newcastle, Australia.

Citește și: Cum ajunge microplasticul în organismul nostru și cât de dăunător poate fi?

Din acest motiv, Uniunea Europeană a interzis în 2021 farfuriile, tacâmurile, paiele, bețele pentru baloane și bețișoarele de bumbac din plastic. Aceeași măsură se aplică și paharelor, recipientelor pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat, precum și tuturor produselor realizate din plastic oxo-degradabil.

Ce e de făcut?

O cafenea din Kent, Marea Britanie, a luat o decizie îndrăzneață pentru a lupta împotriva poluării generate de paharele de unică folosință. Aceasta le servește cafeaua doar clienților care își aduc propria ceașcă, punând sustenabilitatea pe primul loc.

Pentru a atrage atenția asupra impactului negativ al acestui tip de deșeu, cafeneaua a desfășurat un experiment: timp de o lună, a colectat 15.000 de pahare în care servise cafeaua. Astfel, clienții au fost puși față în față cu dimensiunea deșeurilor generate de acest tip de consum.

Iar noi, ca simpli consumatori, ce putem face? Să începem prin a ne folosi cana proprie. Există o varietate largă de termosuri, pahare din sticlă sau chiar modele pliabile din silicon, care sunt compacte și ușor de purtat în geantă. Simplu, sănătos și prietenos cu mediul.