fbpx

Cum ajunge microplasticul în organismul nostru și cât de dăunător poate fi?

 Cum ajunge microplasticul în organismul nostru și cât de dăunător poate fi?

Imagine simbol

Susține Ecopresa, distribuie!

Microplasticul se găsește pretutindeni – în ape, în sol, în aer, în animalele marine și terestre și chiar în corpul uman. Cercetările arată că, fără să știm, consumăm o linguriță de microplastic pe săptămână. Oamenii de știință au găsit microplastic în sânge și în țesuturile inimii și avertizează că acesta poate duce la boli cardiace sau impotență. Cum pătrund aceste particule în organismul nostru, cât de periculoase sunt pentru sănătate și cum le evităm? Lilia Plămădeală, medic igienist, şi Grigore Friptuleac, profesor universitar, au oferit pentru Ecopresa o serie de explicaţii.  

5 grame de plastic ajung săptămânal în organismul omului

Un studiu realizat în 2022 de cercetătorii de la Universitatea Vrije din Amsterdam, împreună cu Centrul Medical al universității din Amsterdam, arată că a fost găsit plastic şi în sângele uman. În urma analizei probelor de sânge de la 22 de donatori anonimi, cercetătorii au găsit particule de plastic în 17 probe de sânge. 


Oamenii consumă aproximativ 2000 de bucăți mici de plastic în fiecare săptămână, echivalentul unei lingurițe pline cu microplastic. Adică, aproximativ 21 de grame pe lună, puțin peste 250 de grame pe an, dezvăluie un alt studiu, realizat de Universitatea din Newcastle, Australia.


Potrivit cercetătorilor, cea mai mare sursă de ingerare a plasticului este atât apa îmbuteliată, cât și cea de la robinet. De asemenea, cea mai mare cantitate de microplastic se găsește în crustacee, bere și sare.

Sursa: thelancet.com
Sursa: thelancet.com

Grigore Friptuleac, profesor la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF), doctor habilitat în medicină, susține că nu există suficiente studii care să determine cât de periculos este microplasticul pentru corpul uman. Totuși, plasticul este folosit pe larg în toate ariile vieții, iar, pe termen lung, cu siguranță ne poate afecta sănătatea. 

„Cercetările au demonstrat că unele persoane pot manifesta diverse alergii la nivelul pielii, sinuzite, bronșite. Totodată, microplasticul poate afecta și sistemul gastro-intestinal uman. Mai mult, luând în considerare că microplasticul a fost depistat și în țesuturile inimii, acesta poate duce la creșterea riscului de dezvoltare a bolilor cardiace”, subliniază Grigore Friptuleac.  

Lilia Plămădeală, medic igienist, specialistă în promovarea sănătății la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), consideră că microplasticele pot acționa și ca perturbatori endocrini. „Cercetările au demonstrat că expunerea la aceste substanțe poate influența indirect fertilitatea atât la bărbați, cât și la femei, precum și poate dezvolta sindromul ovarului polichistic. Bisfenolul A concurează cu estrogenul și testosteronul pentru receptorii lor, reducând cantitatea acestor hormoni foarte importanți pentru sănătatea reproductivă”, menționează experta. 

Cum ajunge microplasticul în sânge? 

Omul de știință Grigore Friptuleac precizează că există diverse căi prin care microplasticul ajunge în organismul nostru.

căile prin care pătrunde microplasticul

 

Întâi de toate, noi inhalăm particulele mici de plastic care se află în aer. „Multe dintre deșeurile din plastic care sunt aruncate la groapa de gunoi sau care sunt arse se transformă în particule foarte mici, pe care vântul le răspândește la distanțe foarte mari, iar noi inspirăm aerul acesta contaminat”, relatează profesorul.

Mai sunt și alte modalități prin care microplasticul ajunge în aerul pe care îl inhalăm, despre care Ecopresa a scris într-un articol anterior. 

Totodată, plasticul pătrunde în organismul uman și prin ingerare. Microplasticele nu sunt prezente doar în aer, apă și sol, dar se găsesc din ce în ce mai mult și în produsele alimentare și băuturile pe care le consumăm. „Aceste bucăți milimetrice de plastic au fost găsite chiar și în carne, în unele legume, în apa pe care o utilizăm zilnic”, menționează expertul. Acest lucru se datorează inclusiv faptului că găsim pe rafturile supermarketurilor foarte multe produse alimentare care au ambalaje din plastic.  

Hainele din plastic – o altă cale de acces spre organismul nostru 

Microplasticul pătrunde în corpul uman nu doar prin cavitatea bucală și căile respiratorii, dar și prin intermediul hainelor pe care le purtăm. 

Cum se întâmplă acest lucru? Aproape 70% din toate hainele de pe planetă sunt fabricate din plastic, scrie e-Circular. „Peste două treimi din țesăturile utilizate pentru fabricarea îmbrăcămintei din întreaga lume conţin materiale plastice, cum ar fi poliester, acril și nylon. În timpul fabricării, purtării și aruncării, materialele plastice din haine eliberează mici fragmente, numite microfibre”. 

Sursa: e-circular.org
Sursa: e-circular.org

Microplastic primar, microplastic secundar 

Microplasticul reprezintă același plastic, doar că fragmentat în particule mici, care au mai puțin de cinci milimetri și sunt aproape invizibile.  


Plasticul care nu este reciclat ajunge în gropile de gunoi, în sol și ape. Obiectele din plastic aruncate în mediu degradează și se fărâmițează sub influența razelor solare, a ploilor și a vântului. Acest tip de microplastic este numit secundar și reprezintă 85% din microplasticul din lume.


Totodată, există și microplastic primar –  produs intenționat în diverse industrii, pentru a fi utilizat în produse precum pastă de dinți, detergenți, produse cosmetice, în industria vestimentară. 

Cum evităm microplasticul? 

Chiar dacă eliminarea microplasticului din întreaga lume pare imposibilă, totuși există mai multe posibilități prin care putem evita contactul cu plasticul.


Cercetători internaționali spun că un litru de apă îmbuteliată are 240.000 de particule din șapte tipuri de plastic. Prin urmare, specialiștii moldoveni recomandă pentru consum apa de la robinet filtrată.


Reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică au explicat în cadrul aparițiilor publice că microparticulele  din plastic sunt prezente atât în apa îmbuteliată, cât și în cea de la robinet. Totuși, apa de la robinet conține o cantitate mai mică de microplastic.

Spre exemplu, am putea renunța la procurarea produselor alimentare care au ambalaje din plastic. Am putea înlocui pungile din plastic cu cele reutilizabile. 

Pachețelele de ceai conțin și ele microplastic, de aceea, cel mai bine ar fi să folosim ceaiul infuzat.  

Este recomandat să atragem atenția la eticheta produselor cosmetice și să evităm să le cumpărăm pe cele care conțin microplastic. Pentru a evita contactul cu aceste substanțe, este bine să optăm pentru hainele din fibre naturale, dar nu pentru îmbrăcămintea sintetică. 

Tipurile principale de microplastic din corpul uman 

Potrivit aceluiași studiu realizat în 2022, prin care au fost identificate particule de plastic în sângele a 17 donatori din 22, s-a constatat că polietilenul tereftalat (PET) a fost întâlnit la 50% din donatorii testați, urmat de polistiren (PS), cu 36%, polietilenă (PE), cu 23%, și PMMA – 5%. 

Așadar, PET-ul se întâlnește în cantități mai mari în organismul uman, comparativ cu alte tipuri de microplastice. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că PET-ul este utilizat într-o gamă largă de produse, cum ar fi sticlele pentru băuturi, recipientele pentru alimente, fibrele pentru îmbrăcăminte.  

Digiqole ad
Susține Ecopresa, distribuie!

Mariana Panea