Peleți și brichete din biomasă pentru încălzirea caselor: ce potențial există în Republica Moldova
„Nu avem planeta B”. Marius Balan despre grija față de mediu și obiceiurile eco-friendly
Deși are doar 17 ani, Marius Balan este un promotor al protecției mediului. Se descrie ca o persoană care pe lângă activitățile școlare și rutina obișnuită manifestă un interes deosebit față de protecția mediului și ocrotirea climei.
Face voluntariat de mai bine de doi ani, iar prima activitate în sfera ecologiei spune că a fost una de salubrizare a albiei râului Bâc.
„ Apoi am fost voluntar la festivalul oportunităților ecologice și al antreprenoriatului social “Iarmareco” și altădată am ajutat grupul “Tinerii pentru EcoPlastic – TEP” la colectarea materialelor reciclabile în timpul unui eveniment sportiv. Ulterior am devenim membru al grupului de inițiativă care a adus mișcarea “Fridays For Future” în Moldova”, explică tânărul.
Citește și Generația care încearcă să repare dezastrul de mediu
Printre realizările sale se numără și instalarea a câteva stații de compostare. Acestea au fost obiectivul propriului său proiect numit “Compost Comunitar”.
„În Chișinău deja existau trei asemenea stații înainte să mai instalez și eu două, care se localizează în spatele uzinei Alfa, pe str. Alecu Russo și pe str. Ion Creangă. Eu am ales două locuri mai izolate și anume un teren de joacă părăsit dintr-o curte de la intersecția străzilor Veronica Micle și Armenească și un teren din vecinătatea liceului „Nicolae Iorga” de pe bd. Dacia între niște garajuri și o construcție abandonată”, povestește Marius adolescentul.
Tânărul pune la dispoziție și o hartă a punctelor de compostare.
El explică că viziunea proiectului său „Compost Comunitar” a fost “orașul sustenabil și ecologic”. Tânărul afirmă că, spre regret, în Chișinău nu există un management al deșeurilor organice, deși practic 80-90 la sută din ele pot fi compostate.
„Este necesară gestionarea acestor deșeuri pentru a reduce cantitatea de emisii CO2, gradului de poluare a apei și a solului și de a trasforma masa organică în îngrășământ prețios pentru plante și copaci. Totodată, atunci când compostăm acasă,chiar și în condiții de bloc, ne ușurăm viața prin faptul că e nevoie să evacuăm gunoiul mult mai rar”, spune Marius.
Tânărul își arată grija față de mediul înconjurător și prin adoptarea unor obiceiuri prietenoase mediului, astfel de jumătate de an compostează, încearcă să utilizeze alternative la obiectele din plastic. Totuși, potrivit lui, cea mai mare schimbare constă în faptul că acum trei luni a luat decizia de a își reduce consumul de carne și alte produse de origine animală, întrucât industria cărnii are un impact negativ asupra mediului la fel de dăunător ca întreaga industrie a transporturilor.
Marius susține că pentru ați schimba obiceiurile care dăunează mediului este necesară motivația șși informația.
„Odată ce realizezi că ceea ce faci dăunează planetei pe care locuiești, trebuie doar să încetezi să faci acel lucru și să găsești o alternativă prietenoasă mediului. Din fericire, trăim în anul 2020 când ocrotirea mediului este mai simplă ca niciodată. Nu te costă nimic să folosești pungi reutilizabile atunci când faci cumpărături, sau să eviți să folosești un pai timp de 10 minute, pentru ca apoi el să se mai afle 700 de ani în sol sau în ocean. Din contra, îți faci o favoare ție în primul rând, celorlalți 7,5 miliarde de locuitori ai planetei, tuturor animalelor, păsărilor, peștilor, și nu în ultimul rând viitorilor tăi copii și nepoți, care vor trăi într-o lume foarte, foarte diferită decât cea de acum”, afirmă tânărul.
Iar fiecare om poate deveni eco-friendly cu pași lenți dar siguri. Potrivit lui, poți începe cu reducerea utilizării de plastic, sortarea deșeurilor. Totul se face prin auto-educare și puțin efort. În același timp, el menționează că în ajutor vin și inițiativele locale precum Tinerii pentru EcoPlastic – TEP sau Ask a Worm.
Citește și Ask a Worm: tinerii care „pregătesc” hrană pentru viermi și promovează compostarea urbană
„ Cel mai important lucru este faptul că noi, ca specie umană avem o singură casă și aceasta este planeta pe care locuim. Este adăpostul nostru, sursa hranei, a apei, a vieții și ceea ce ne permite să existăm. Pământul reprezintă o casă pentru fiecare persoană și este un exemplu elocvent de “diversitate”, de aceea eu cred că este un lucru deosebit de frumos. În ciuda daunelor pe care deja le-a suferit, încă nu este târziu ca fiecare din noi să își schimbe modul de viață astfel încât să aibă un impact negativ cât mai mic. La urma urmei, nu avem planeta B!”, conchide tânărul.